Kate Atkinson - Viata dupa viata

Kate Atkinson, născută pe 20 decembrie 1951, în Anglia, este o cunoscută scriitoare britanică ale cărei lucrări sunt recunoscute pentru intrigile lor complicate, forma experimentală și personajele adesea excentrice. Printre lucrările sale aclamate de critici se numără și romanul "Viață după viață", publicat în anul 2013, în care protagonista principală, Ursula Todd, moare în mod repetat, renăscând în anul 1910. În fiecare nouă viață, Ursula se confruntă cu diferite alegeri și situații care au potențialul de a schimba cursul istoriei. Romanul este un amestec neobișnuit de science fiction și dramă, fiind remarcat pentru portretizarea sa perspicace a naturii umane. Într-o primă versiune a vieții, ea este sugrumată de cordonul ombilical, murind la naștere. În iterațiile ulterioare ale vieții sale moare în copilărie - înecându-se în mare, iar atunci când este salvată de le înec, cade de pe acoperișul casei, atunci când încearcă să recupereze o păpușă. Apoi, există mai multe secvențe în care ea cade victimă a epidemiei de gripă spaniolă din 1918 - care se tot repetă, deși ea are deja o cunoaștere prealabilă, abia din a patra încercare reușește să evite gripa.

Într-o următoare alternativă a vieții, trece printr-un moment traumatizant atunci când este violată, rămânând însăcinată, suferind un avort ilegat, ca mai apoi să fie prinsă într-o căsnicie în care se confruntă cu agresivitatea soțului, aceasta fiind ucisă atunci când încearcă să scape. În viețile ulterioare, reușește să evite toate aceste lucruri, dezvoltânt o atitudine agresivă preventivă față de viitorul violator. Între timp, își folosește mare parte din amintirile vieților anterioare, pentru a evita ca tânăra sa vecină, Nancy, să fie violată și ucisă de un agresor.

Iterațiile ulterioare ale vieții Ursulei o duc în al Doilea Război Mondial, unde lucrează la Londra pentru Ministerul de Război, fiind martoră la o lovitură directă asupra unui adăpost anti-bombă din Argyll Road, în noiembrie 1940 - fiind chiar ea una dintre victime în unele vieți, și printre salvatori în altele. Există și o viață în care se căsătorește cu un german, în anul 1934, nu se mai poate întoarce în Anglia, trăind războiul de la Berlin sub bombardamentele aliaților.

Ursula ajunge în cele din urmă să realizeze, printr-un sentiment deosebit de puternic de deja-vu, din viețile sale anterioare, că ar trebui să încerce să evite războiul, ucigându-l pe Hitler la sfârșitul anului 1930. Amintirea vieților anterioare îi oferă, de asemenea, mijloacele de a realiza asta: cunoscând-o și împrietenindu-se cu Eva Braun - o fată obscură din Munchen, în 1930 - Ursula se poate apropia de Hitler cu o armă ascunsă în geanta sa; prețul pe care va trebui să îl plătească va fi acela de a risca să fie împușcată de adepții naziști ai lui Hitler, imediat după ce a reușit să îl ucidă. Ceea ce rămâne neclar este dacă, de fapt, toate aceste vieți au avut loc într-adevăr într-o lume obiectivă sau au fost experimentate doar subiectiv de ea, rămânând neclar dacă uciderea lui Hitler în 1930 modifică cronologia evenimentelor ulterioare, naziștii nemaiajungând să preia puterea în Germania sau, eventual o preiau sub un alt lider, cu un curs diferit al celui de-al Doilea Război Mondial.

În "Viață după viață", Atkinson a reușit să demonstreze faptul că ceea ce face ca o carte de ficțiune să fie de succes are foarte puțin de a face cu progresul poveștii în sine, ci mai mult cu ceva greu de definit, și chiar mai greu de realizat: o lume pe deplin realizată.

Cartea "Viață după viață" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume Art (2016) și Art (2017).