Kenneth McAll - Vindecarea arborelui genealogic

Moștenim de la părinți și bunici trăsăturile fizice, culoarea ochilor, fizionomia, culoarea părului, statura, vreo aluniță sau anumite ticuri. Deprindem caracterul impulsiv al mamei, mersul tatălui și înclinația pentru o anumită meserie de la bunici. Suntem învățați anumite reguli de comportament, trăim în anumite medii și creștem impulsionați de certe credințe și obiceiuri dobândite din strămoși.

Totuși, la maturitate, ne dăm seama că avem ceva probleme emoționale și nu le găsim cauza cu exactitate. Fie că ne e frică de spații închise, căutăm relații cu parteneri mai în vârstă sau mai tineri decât noi, credem în energii sau avem certe dependențe, toate acestea sunt moștenite din familie. Traumele cu care pornim la drum cu fel și fel de angoase, traume și griji, iar terapeuții sunt singura noastră șansă spre eliberare. Freud a dezvoltat psihanaliza, iar odată cu aceasta, oamenii au devenit conștienți de maniera în care sunt extinse traumele familiei de-a lungul generațiilor. E drept, pare nerealist ca un adolescent să deprindă frică de spații închise numai pentru că, în copilărie, a fost închis în dulap de fratele mai mare. Dar, fie că suntem de acord sau nu, aceste comportamente există, iar traumele sunt adesea mai adânci și mai îndepărtate decât credem.

O tânără de 25 de ani are o relație cu un bărbat trecut bine de pragul celor 40 de ani, iar această conexiune este rodul lipsei iubirii paterne de care fata a fost privată în copilărie. Atenție: nu vorbim aici despre legăturile bazate pe foloase materiale, ci strict de relațiile afective. Totuși, cum poate fi explicat acest comportament? Simplu, creierul uman asociază dragostea partenerului și vârsta acestuia ca fiind o compensare pentru tot ce a lipsit în anii adolescenței.

Un bărbat care își alege o parteneră mai în vârstă decât el, este acela care a fost fie privat de lipsa afecțiunii materne, fie sufocat de aceasta. Aici intră în discuție un altfel de complex oedipian. În psihanaliză, Freud a căutat o explicație pentru aceste asocieri pe care creierul uman le face de-a lungul unor experiențe traumatizante. Metodele sale au fost adorate și chestionate deopotrivă. Astfel, avem de-a face astăzi cu lucrarea de față, care caută să răspundă întrebărilor noastre cu privire la moștenirea emoțională și afectivă pe care oamenii o primesc la naștere de la părinți și bunici.

Vindecarea arborelui genealogic se referă chiar la înțelegerea comportamentelor umane din familie și la descifrarea acestora. Astfel, fiecare individ vine cu un bagaj emoțional mai mult sau mai puțin încărcat și pornește prin viață cu dorința de a-l ușura. Cumva, fiecare alegere este suma unor idei și compromisuri. Astfel, doar prin înțelegerea celor din familie, prin analizarea comportamentelor lor, putem vindeca traumele cu care trăim și depăși angoasele personale. Fricile noastre capătă dimensiuni nerealiste dacă nu le înfrângem, iar emoțiile refulate vor ieși la iveală într-un mod mult mai agresiv, după cum ne spune autorul acestei scrieri.

Cartea va fi foarte apreciată la nivel internațional și folosită ca material de studiu în cabinetele psihologice. Pe site, e de găsit în mai multe ediții: Harisma (1993), Harisma (1997).