Knut Hamsun - Rosa

Knut Hamsun, născut Knud Pedersen, pe 4 august 1859, în orașul Lom, la granițele orașului Gudbrandsdalen din nordul Norvegiei, a fost un cunoscut scriitor norvegian, câștigator al Premiului Nobel pentru Literatură, în anul 1920. Tatăl său, un croitor, și-a luat numeroasa familie și a migrat mai spre nord, în Hamsund (Hamaroy). Și-a schimbat numele în Hamsun, pe care l-a folosit după ce a devenit scriitor, inspirat fiind de numele satul în care tatăl său s-a stabilit în anul 1863.

Opera sa este determinată de o aversiune profundă față de civilizație și de credința că singura împlinire a omului constă în pământ. Acest primitivism și-a găsit cea mai deplină expresie în capodopera "Markens Grøde" (1917). Primele sale lucrări se concentrează, de obicei, pe o figură vagabondă, opusă agresiv civilizației. În perioada sa de mijloc, agresivitatea lui Hamsun face loc unei resemnări melancolice în legătură cu pierderea tinereții, lucrările ulterioare concentrându-se mai puțin pe personaje individuale și mai mult pe atacuri ample asupra civilizației.

Cărțile "Benono" și "Rosa", publicate în anul 1908, alcătuiesc un diptic care marchează intrarea lui Knut Hamsun în sfera socio-politică. Romanul "Rosa", continuare a cărții "Benone", una dintre operele definitorii ale carierei autorului, îl înfățișează pe ciudatul și pitorescul parvenit Benoni Hartvigsen, alias B. Hartwitch, devenit bogat. De asemenea, urmărim rătăcirile acelorași personaje principale: Mack, mândrul lord, și pe dulcea Rosa, cu neliniștirile sale în dragoste. Însă, perspectiva s-a schimbat odată cu apariția a două noi personaje: naratorul romanului, studentul Parelius, și "baroana", fiica lui Mack, capricioasă, bizară și de bună voie machiavelică. Baroneasa trăiește bântuită de amintirea locotenentului Glahn, frumosul vânător din romanul Pan. Ea este chipul primitiv și nebun al unei realități în care Rosa ar reprezenta aspectul antitetic rezonabil și civilizat, așa cum Parelius îl echilibrează pe Glahn.

Cu stilul său unic, Knut Hamsun ne duce în propria sa lume alături de studentul Parelius, care ajunge într-unul dintre orașele-port ale Norvegiei. Pe urmele lui Parelius, îndrăgostit până peste cap de frumoasa și timida Rosa, autorul dezvăluie șocurile pe care fluctuațiile din economia monetară, însă în curs de dezvoltare, le-au creat în viața socială, economică și chiar emoțională a oamenilor. În această lume nouă, în care golul necruțător care înconjoară oamenii poate fi umplut doar cu lucruri materiale, Rosa este una dintre cele mai importante lucrări ale marelui autor, subliniind faptul că definiția fericirii este una dintre multele lucruri care s-au schimbat.

"Aceste pagini vorbesc despre mulți oameni, dar pentru mine este menționată o singură persoană". De fapt, autorul a făcut singur recenzia cărții cu o singură propoziție la finalul acesteia.

După lansarea cărții, celebrul scriitor Maxim Gorki declara despre romanul lui Hamsun faptul că: "Printre scriitorii vremii noastre, nu văd o singură persoană care să-l de-a deoparte pe Hamsun în ceea ce privește creativitatea originală. Stilul său este departe de măreție și ornament în ceea ce privește aspectul exterior. Frumusețea se ascunde în simplitatea ei... Filosofează în timp ce povestește. Dar este zadarnic să încercăm să prezicem dinainte ce va spune El... Nu ridică o dogma morală, o ipoteză socială. Gândurile lui sunt la fel de libere ca un ideal." – Maxim Gorki

Cartea "Rosa" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în trei ediții, și anume: Polirom (2021), Univers (2000) și Rieder (1930).