Despre La Fontaine
Jean de La Fontaine s-a născut în regiunea Champagne, in localitatea Chateau-Thierry, pe 8 iulie 1621. Va deveni unul dintre cei mai mari fabulişti ai Franţei şi ai lumii. Poeziile sale s-au bucurat de un succes imediat. Charles de La Fontaine, tatăl său, era responsabil peste apele și pădurile din regiunea unde locuiau, iar mama sa se numea Francoise Pidoux. Familiile ambilor săi părinţi erau înstărite şi făceau parte din clasa mijlocie, fără a avea, însă, titulaturi nobiliare. Jean, cel mai mare dintre copiii cuplului, a urmat şcoala din Reims, după care a intrat la oratoriu în mai 1641 şi la seminarul Saint Magloire în octombrie al aceluiaşi an. S-a răzgândit, însă, repede vizavi de alegerea unui traseu în domeniul clerical şi şi-a continuat studiile în Drept. Tatăl său a renunţat la postul pe care îl avea, cedându-i-l lui Jean de la Fontaine, care în 1647 se căsătorise cu Marie Hericart, o tânără de 16 ani foarte înstărită, relaţia dintre ei încheindu-se în 1658. Abilităţile lui de a se descurca financiar prin forţele proprii se dovedesc, însă, dezastruoase. Interesant este că se va găsi întotdeauna sub protecţia unor persoane influente care-i vor asigura sprijin financiar substanţial, talentul său literar justificând acest mecenat. Astfel, în 1657 este protejatul lui Nicolas Fouquert, ministrul francez de finanţe; din 1664 până în 1672 s-a aflat sub protecţia ducesei de Orleans, apoi, timp de douăzeci de ani,a fost unul dintre apropiaţii doamnei de La Sabliere, a cărei locuinţă era centrul de întâlnire pentru filosofi, scriitori şi alţi învăţaţi ai vremii. El primeşte de la Madame de la Sabliere o casă, anexă a palatului său. Din 1863 a fost ales membru al Academiei Franceze, deşi regele manifestase o oarecare opoziţie vizavi de caracterul neconvenţional şi lipsit de religiozitate al lui La Fontaine.
Fabulele sale sunt, incontestabil, cele mai mari realizări literare ale scriitorului, pe lângă acestea mai existând şi povestiri şi diverse alte lucrări, printre care o tragedie lirică, Orfeu, pusă în scenă de Opera Franceză din 1691. Se remarcă la fabulele lui La Fontaine o constantă eleganţă şi bună dispoziţie, iar tonul moral este şi astăzi proaspăt şi sănătos. Scriitorul moare pe 13 martie 1695.