Despre Laurentiu Fulga
La 2 noiembrie 1916, in comuna Fulga de Jos, judetul Prahova, s-a nascut Laurentiu Fulga (nascut Laurentiu Ionescu), autor, dramaturg, eseist, jurnalist, publicist prozator, scriitor si traducator roman. A urmat scoala primara in comuna Cioranii de Jos, iar apoi, Liceul Militar din Chisinau.
In anul 1936 a absolvit Liceului Militar din Cernauti. Dupa ce a conchis ca nu are vocatie pentru cariera militara, a renuntat si s-a inscris la Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti, pe care a absolvit-o in anul 1941.
In 1937 a debutat cu proza scurta in ziarul Bilete de papagal. A colaborat si la Universul literar, Mesterul Manole, Decalogul, Viata literara, Revista Fundatiilor Regale, Revista literara, Contemporanul, Gazeta literara, Luceafarul, Viata militara, Cronica, Romania literara, Tribuna si Viata Romaneasca.
Mobilizat pentru razboi in luna iulie 1941, dupa sustinerea examenului de licenta la facultate, a participat la luptele desfaşurate in operatiunea militara Odessa, din perioada august-octombrie 1941, şi la operatiunea militara de la Stalingrad. A cazut prizonier la data de 19 noiembrie 1942, data inceperii contraofensivei armatei sovietice la Stalingrad, fiind dus in lagarul de prizonieri Oranki.
Impreuna cu alti camarazi participa ca voluntar la razboiul antifascist; ranit din nou la Odessa, continua totusi sa lupte pana la victoria din 1945. Ramane in cadrul fortelor armate, redactor la diverse reviste de cultura si consilier artistic la Teatrul Armatei, pana in 1961, cand se retrage, dedicandu-se exclusiv literaturii.
In anul 1942 si-a facut debutul editorial cu volumul de nuvele Straniul paradis. A scris ocazional si teatru: Ultimul mesaj, Ion Voda cel Cumplit, Mesterul Manole, Este vinovata Corina, piese jucate pe mai multe scene, dar nici una editata.
De asemenea, a tradus in limba romana diverse lucrari literare scrise in limbile franceza si rusa (din Albert Camus, B. Lavreniev, Galina Nikolaeva, A Serafimovici). In anul 1968 a fost ales vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor din Romania.
El a primit numeroase premii literare pentru activitatea sa in domeniul creatiei literare: Premiul de Stat (1951), premiul Uniunii Scriitorilor (1966), premiul Ion Creanga al Academiei Romane (1971), premiul revistei Saptamana pentru volumul Straniul paradis (reeditat) si premiul Asociatiei Scriitorilor.
In anul 1981 a fost avansat la gradul de general de brigada in rezerva. La 16 noiembrie 1984, la Bucuresti, prozatorul trece in nefiinta, dupa o viata bogata in realizari literare.
Alte opere: Concertul pentru doua viori (1964); Doamna straina (nuvele, 1968); Sinteza (1971); E noapte si e frig, seniori (1983, reeditat in 1987).