Lavinia Betea - Psihologie politica

Lavinia Betea este o personalitate remarcabilă în domeniul psihologiei sociale și politice, precum și în istoria recentă a României. Născută în 1956, ea a absolvit Facultatea de Istorie-Filozofie, secția filosofie-istorie, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde și-a obținut doctoratul în psihologie socială. Lavinia Betea predă psihologie socială și politică la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, unde este și director al Institutului European „Serge Moscovici”. Este, de asemenea, coordonator de doctorate în științe umaniste și comunicare media la universități prestigioase precum Universitatea „Paul Valéry” Montpellier 3 și Universitatea „Babeș-Bolyai”. A condus secția de Istorie Recentă a ziarelor Jurnalul Național și Adevărul, iar în prezent colaborează cu TVR și coordonează colecția Istorie a Editurii Corint.

Lavinia Betea a publicat peste 20 de volume și aproximativ 100 de articole științifice. Printre lucrările sale notabile se numără “Viața lui Ceaușescu”, “Lucrețiu Pătrășcanu. Moartea unui lider comunist” și “Gladiatorii lui Stalin. Începuturile comunismului în România”. Lavinia Betea este pasionată de psihologia politică, istoria recentă, istoria orală și comunicarea media. Lucrările sale aduc o viziune aparte asupra dinamicii sociale și politice din România, contribuind la înțelegerea trecutului și a impactului acestuia asupra prezentului.

Cartea “Psihologie politică” de Lavinia Betea aduce o analiză detaliată a impactului pe care regimul comunist l-a avut asupra mentalității colective și comportamentului social al românilor. Cartea a fost publicată în anul 2002 la editura Polirom, în colecția de cărți Collegium.

Autoarea folosește conceptul de „reprezentare socială” și aplică metodologia psihosociologiei pentru a analiza modalitățile de manipulare, propagandă și obediență în contextul regimului comunist. Lucrarea examinează schimbările produse în mentalul colectiv al românilor în două momente istorice majore: impunerea regimului comunist (1944-1948) și prăbușirea acestuia (1989). Lavinia Betea analizează tehnicile de influențare a maselor, instrumentele de sugestie și supunere, precum și mecanismele prin care liderii politici au manipulat și controlat societatea. Cartea aduce o viziune disciplinară asupra psihologiei politice, aducând în prim-plan impactul ideologiilor comuniste asupra individului și mulțimii. Lucrarea este percepută ca fiind un demers exemplar de cercetare, fiind utilă pentru studenți, politicieni, istorici și cercetători interesați de psihologia socială și politică. Este, totodată, o contribuție valoroasă la înțelegerea dinamicii sociale și politice din România comunistă.