Lavinia Braniste - Interior zero

Cristina are 30 de ani și o viață banală, un serviciu plictisitor, o relație la distanță și un cerc restrâns de amici. Întreaga viață s-a ghidat după ce spun și cred alții și nu a avut niciodată curajul să dea frâu liber sentimentelor sale. Curajul nu a făcut niciodată parte din viața ei, iar dramele prin care a trecut de-a lungul timpului au făcut-o și mai fragilă decât era.

Nu are o relație bună cu familia, se îndepărtează adesea de oameni ori stă în relații toxice de frica de  a nu fi singură. Nu știe dacă își iubește iubitul, pe care îl vede rar și cu care este dintotdeauna. Nu a avut niciodată o aventură, nu știe cum se simte să trăiești cu adevărat, dar nici nu caută să afle. Se pierde pe sine și se regăsește de cele mai multe ori, este țintuită într-un apartament sărăcăcios, pe care nu-l poate abandona și îți trăiește cu resemnare monotonia.

Zilele trec, nimic nu se schimbă, iar anxietatea și depresia îi dau târcoale mai puternic ca niciodată. Pare că nimeni nu o înțelege. Chiar s-au întors toți împotriva ei? Are o mie de gânduri cărora încearcă să nu le dea ascultare.

Totul se schimbă dramatic când află că este însărcinată. Să păstreze copilul, să-i spună iubitului sau să dispară undeva și să-l crească singură? Să renunțe la sarcină și să uite evenimentul pentru totdeauna? Acestea sunt frământările care nu îi dau pace, iar evenimentele iau o turnură neașteptată.

Acum, Cristina trebuie, pentru prima dată în viață, să decidă singură. E greu, nu a făcut asta până acum, căci mereu a influențat-o ceva, o situație sau un om. Acum însă este momentul să dea uitării vechea sa personalitate, să dea dovadă de curaj și să hotărască pentru ea și pentru copilul pe care îl așteaptă.

Lucrarea semnată de Lavinia Braniște este inegalabilă, scrisă impecabil, iar povestea Cristinei ne emoționează din prima clipă. Cartea în sine este o mărturie, un îndemn spre ceea ce contează cu adevărat în scurta noastră călătorie numită viață. Astfel, acum conștientizăm alături de scriitoare că șansele ratate nu se mai întorc și că e mai bine să rămâi cu regretul că ai încercat totul decât cu acela că ai lăsat viața să treacă pe lângă tine, trenul să plece din gară, cum spune o vorbă veche din popor.

Emoția și nostalgia lucrării ne cuprinde, iar personajul ne stârnește adesea revoltă ori compasiune. Femeia aflată la maturitate se comportă asemenea unui copil răzgâiat care nu știe ce își dorește. Va reuși oare să meargă mai departe? Își va găsi adevărata menire, se va îndepărta de tot ceea ce a rănit-o, va avea puterea să spună nu? Acestea sunt întrebările pe care ni le adresăm încă de la începutul lucrării, iar curiozitatea noastră sporește de la o pagină la alta. Cartea va fi foarte bine primită pe piață, iar pe site-ul nostru poate fi găsită în două ediții: Humanitas (2016), Humanitas (2018).