Despre Leonida Neamtu
Leonida Neamtu (n. 26 aug. 1934, Soroca, azi in Republica Moldova - d. 25 oct. 1992, Cluj-Napoca), poet si prozator, provine dintr-o familie de intelectuali, fiul lui Vladimir Neamtu si al Ecaterinei (nascuta Panov).
Urmeaza scoala primara la Viseu, iar apoi liceul Dragos Voda la Sighet. Intre 1951-1953 urmeaza Facultatea de Filologie a Universitatii din Cluj. Debuteaza cu poezie in 1952, dupa ce este angajat ca redactor de catre A. E. Baconsky (mentorul spiritual al scriitorului) la Almanahul Literar, revista ce apartinea Uniunii Scriitorilor (devenita mai tarziu Steaua). Debuteaza si editorial cu un volum de versuri, Cantecul constelatiei (1960), caruia ii urmeaza placheta Ochii (1962). Incepand din 1964, scriitorul se dedica romanelor politiste si de aventuri. Acestea sunt cateva dintre cele mai indragite titluri: Toporul de argint, Aventura si contraaventura, Febra de origine necunoscuta, Chirie pentru speranta, Speranta pentru Marele Vis, Inotatorul ranit, Legenda cavalerilor absenti (un roman cvasi-memorialistic).
Leonida Neamtu s-a facut cunoscut mai ales ca autor de romane politiste si de aventuri. Leonida Neamtu a scris si cateva carti pentru copii: Intoarcerea focului (1964), Frumusetea pietrei nevazute (1965), Acolo unde vantul rostogoleste norii (1966) si Comoara locotenentului Balica (1975). La 27 octombrie 1991 se stinge din viata si lasa in urma peste 30 de volume publicate, cateva manuscrise, aproape 40 de ani de contributie scriitoriceasca la revista Steaua si foarte multi iubitori ai stilului sau inconfundabil.
Opera: Cantecul constelatiei, versuri, 1960; Ochii, versuri. Bucuresti, 1962; Toporul de argint, roman, Bucuresti, 1964 (ed. II, 1967); Intoarcerea focului, povestiri, Bucuresti, 1964; Celalalt prezent, roman, Bucuresti, 1965; Frumusetea pietrei nevazute, roman, Bucuresti, 1965; Aventura si contraaventura, Bucuresti, 1966; Acolo unde vantul rostogoleste norii, I-II Bucuresti, 1966; Febra de origine necunoscuta, roman, Bucuresti, 1967; Chirie pentru speranta Bucuresti, 1968; Inotatorul ranit, Bucuresti, 1969; Ferr-Orr, roman, Bucuresti, 1969; Stii, Lavinia, caracatitele, roman, Cluj, 1970; Moartea e ca o floare de Nu-ma-uita, roman, Bucuresti, 1970; Teroare pentru colonel, Bucuresti, 1971; Acoperis cu demoni, roman, Bucuresti, 1973; Casa Isolda sau cutremurul, roman, Bucuresti, 1973; Speranta pentru Marele Vis, roman, Bucuresti, 1975; Comoara locotenentului Balica, nuvele, Bucuresti, 1975; Cand moare inamicul cel mai bun, roman, Bucuresti, 1977; Naratiuni detective intr-un tempo clasic, monoton, povestiri, Bucuresti, 1978; Speranta pentru speranta, roman, Bucuresti, 1980; Strania poveste a Marelui Joc, roman, Cluj-Napoca, 1982; Legenda cavalerilor absenti, Cluj-Napoca, 1984; Balada Capitanului Haag, roman, Bucuresti, 1984.