Despre Lesage
Alain-Rene Lesage sau Lesage (n. 8 mai 1668, Sarzeau, Franta - d. 17 noiembrie 1747, Boulogne-sur-Mer, Franta) este un romancier si dramaturg francez cel mai bine cunoscut pentru romanul Les aventures de Gil Blas de Santillane.
Desi a ramas orfan la 14 ani si a fost intotdeauna destul de sarac, Lesage a fost bine educat la un colegiu iezuit din Bretania si a studiat dreptul la Paris. A fost foarte apreciat in saloanele literare, dar a ales o viata de familie in locul unei vieti lumesti, casatorindu-se cu Marie-Elisabeth Huyard (1694). Si-a abandonat functia juridica pentru a se dedica literaturii si a primit o pensie de la staretul Lyonne, care l-a invatat si el limba spaniola si i-a trezit interesul pentru teatrul spaniol.
Primele piese ale lui Lesage au fost adaptari ale modelelor spaniole si au inclus comedia adaptata de mare succes Crispin, rival de son maitre, jucata in 1707, la Theatre Francais. Opera sa in proza Le Diable boiteux (Diavolul schiop, 1707) este de inspiratie spaniola, dar satira sa vizeaza societatea pariziana, inspirat de Diablo Cojuelo al lui Antonio de Guevara.
Les avantures de Gil Blas de Santillane (Aventurile lui Beauchesne, capitan de flibustieri, 1715–1735) este unul dintre primele romane realiste. In acesta abordeaza educatia si aventurile unui tanar valet adaptabil pe masura ce progreseaza de la un maestru la altul. In slujba sarlatanului Dr. Sangrado, Gil Blas se antreneaza asupra pacientilor mai saraci si in curand obtine un record egal cu stapanul sau. In slujba lui Don Mathias, un seducator notoriu, el invata, de asemenea, sa egaleze si sa-si depaseasca stapanul. Spiritul mai insorit al lui Gil Blas a avut un efect civilizator asupra traditiei picaresce.
Au trecut cativa ani inainte sa incerce din nou sa scrie romane; primele doua parti ale lui Gil Blas de Santillane au fost publicate in 1715, fara popularitatea romanului Le Diable boiteux. Lesage a lucrat la el mult timp si nu a scos a treia parte pana in 1724, si nici pe cea de-a patra pana in 1735. In acesti douazeci de ani a fost totusi ocupat. In ciuda marelui merit si succes al lui Turcaret si Crispin, Theatre Francais nu l-a primit, iar in 1715 a inceput sa scrie pentru Theatre de la foire, opera comica desfasurata in standuri in timpul festivalului.
Potrivit unui calcul, el a produs, singur sau impreuna cu altii, aproximativ o suta de piese, variind de la siruri de cantece fara dialoguri regulate pana la comedii care se disting de piesele obisnuite doar prin introducerea muzicii. De asemenea, a fost productiv in proza. Pe langa incheierea romanului Gil Blas a tradus Orlando innamorato (1721), a modificat Guzman d'Alfarache (1732), si a publicat doua romane mai mult sau mai putin originale, Le Bachelier de Salamanque si Estevanille Gonzalez, iar in 1732 a produs Les avantures de monsieur Robert Chevalier, dit de Beauchene, capitaine de flibustiers dans la Nouvelle-France.
Pe langa toate acestea, Lesage a fost si autorul La Valise trouvee, o colectie de scrisori imaginare si a unor piese minore, inclusiv Une journee des Parques. Nu s-a retras pana in 1740, cand avea mai mult de saptezeci de ani; el si sotia sa au plecat sa locuiasca cu al doilea fiu al sau, care era canon la Boulogne-sur-Mer. Fiul cel mare al lui Lesage, Louis-André, devenise actor, iar Lesage il renegase din cauza alegerii sale de a devein actor, mai ales cand fiul sau s-a alaturat Teatrului Francez, impotriva caruia Lesage purtase de mult un razboi satiric. Ultima lucrare a lui Lesage, Melange amusant de saillies d'esprit et de traits historiques les plus frappants, a aparut in 1743.
Ultimii sai ani au fost petrecuti departe de distractiile pariziene, la Boulogne-sur-Mer, intre membrii devotati ai familiei sale, care fusese recompensa eroului sau intelept Gil Blas.
Opere: Don Cesar Ursin, 1707 (French version); Les Etrennes (1707); Crispin rival de son maitre (1707); Turcaret (1709); Arlequin roi de Serendib (1713); La Foire de Guibray (1714); Arlequin Mahomet (1714); La Statue merveilleuse (1720); La Boite de Pandore (1721); - piese de teatru. Le Diable boiteux (1707); Histoire de Gil Blas de Santillane (1715 – 1735); Les avantures de monsieur Robert Chevalier, dit de Beauchene, capitaine de flibustiers dans la Nouvelle-France (1732); Le Bachelier de Salamanque (1736); Estevanille Gonzalez (1732); La Valise trouvee (1740); Melange amusant de saillies d'esprit et de traits historiques les plus frappants (1743).