Liviu Rusu - Eschil, Sofocle, Euripide

Liviu Rusu s-a născut la data de 9 noiembrie 1901 în localitatea Sărmașu și a decedat pe 17 decembrie 1985 în Cluj-Napoca. El a fost psiholog, istoric literar și profesor universitar al Universității din Cluj. Școala generală și liceul le-a făcut la Liceul Evanghelic German din Bistrița, apoi a urmat cursurile Facultății de Drept, iar mai târziu a studiat la Facultatea de Litere și Filosofie  din cadrul Universității “Regele Ferdinand I” din Cluj-Napoca. Liviu Rusu este o personalitate importantă în lumea universitară a Clujului, este doctor în filosofie din anul 1928, conferențiar din 1929, doctor docent în Psihologie începând cu anul 1931, activitatea sa didactică, precum și cea de estetician, fiind recunoscută la nivel internațional. Între anii 1929 și 1939 el a publicat în “Revista de psihologie” diverse studii, precum: “Principiile de bază ale psihologiei aplicate” sau “Psihologia configurației”. Începând cu anul 1938 este profesor de estetică în Cluj la Facultatea de Filosofie și Litere, din 1948 este bibliotecar la Academia R.P.R, iar din 1961, timp de zece ani, predă Literatură universală și comparată la Universitatea “Babeș- Bolyai” din Cluj. Debutul său literar a avut loc în anul 1925 cu articole de critică literară ce au fost publicate în ziarul “Națiunea”. Prima operă publicată a lui Liviu Rusu este “Goethe, câteva aspecte”, publicată în anul 1932. În anul 1979 el primește Premiul “Bogdan Petriceicu Hașdeu” al Academiei pentru opera “Scrieri despre Titu Maiorescu”, iar un an mai târziu câștigă Premiul special al Uniunii Scriitorilor.

În anul 1960 apare la editura Tineretului, în cadrul colecției Oameni de seamă, lucrarea “Eschil, Sofocle, Euripide”. Un an mai târziu, aceeași editură lansează o nouă ediție a cărții și în anul 1967 apare o altă ediție revizuită a operei lui Rusu. Marele dramaturg al Antichității, Sofocle, a trăit între anii 497- 406 î. Hr. și se bănuiește că ar fi scris aproximativ 130 de piese, din care integral s-au păstrat doar șapte:” Aiax”, “Trahinienele”, “Antigona”, “Oedip Rege”, “Electra”, “Filoctet”, “Oedip la Colono”. Eschil a trăit între anii 525 și 456 î.Hr., a fost un dramaturg grec și este considerat părintele tragediei universale. Operele sale conțin puternice conflicte ale eroilor săi ce se află într-o luptă continuă cu destinul. El a scris peste 90 de opere din care s-au păstrat integral doar șapte: trilogia “Orestia”, “Cei 7 contra Tebei”, “Prometeu încătușat” și “Perșii”. Euripide a trait între anii 480- 400 î.Hr. El a fost un poet grec, denumit de Aristotel “Poetul tragic prin excelență”. Din cele aproximativ 90 de opere pe care acesta le-a scris s-au păstrat doar 17 tragedii și o dramă. Cei trei poeți dramatici greci au pus bazele tragediei clasice și au inovat teatrul antic elen. Extraordinara lucrare a lui Liviu Rusu despre tragicii greci, “Eschil, Sofocle, Euripide”, se găsește acum pe rafturile anticariatului nostru online, Printre Cărți, alături de alte lucrări ale autorului.