Liza Marklund - Testamentul lui Nobel

Liza Marklund s-a născut pe 9 septembrie 1962 în orașul suedez Palmark. A durat ceva ani până să publice primul său roman, de abia în 1995 și-a făcut curajul de a arăta publicului ce poate cu romanul Îngropată de vie, primul din seria cu Annika Bengtzon. De atunci au mai urmat încă opt și toate au reușit să ajungă best-sellere internaționale. Odată cu The Postcard Killers reușește să ajungă pe primul loc pe lista New York Times, asta făcând-o singura scriitoare de origine suedeză ce a ajuns vreodată atât de departe.

Printre alte romane pe care nu trebuie să le ratezi se numără Explozii în Stockholm, Fundația Paradis sau Lupul roșu așa că vă urez spor la lectură și alegeri cu grijă în ce caz doriți să interveniți.

Romanul "Testamentul lui Nobel" apare pentru prima dată în limba suedeză în anul 2006. În limba română apare la editura Trei în anul 2013 în varianta broșată și broșată cu supracopertă.

Ucigașul cunoscut sub numele de Pisicuța lovește din nou și de data asta la o petrecere. Este vorba despre decernarea premiilor Nobel din Stockholm unde ziarul The Evening Post era reprezentat prin Annika Bengtzon. Când începe să danseze cu rivalul său, Bosse, focurile de armă încep să se audă pe ringul de dans și bineînțeles are loc o crimă. Annika este singurul martor și este interogată ore în șir până ce să fie salvată de șeful său de la redacție. Fiindcă niciodată o crimă nu vine singură, au loc și alte evenimente neplăcute iar ea începe să le investigheze însă pozitia de martor pe care o avusese nu o ajuta prea mult. Autoarea aduce de data aceasta în scenă și detalii moderne cum ar fi securitatea cibernetică și secrete universitare ce trebuie aflate, și chiar aspecte din viața lui Alfred Nobel ce au legătură cu cele întâmplate. Aspectele personale din viața Annikăi sunt și ele prezentate, viața ei de familie nefiind deloc plăcută. Împreună cu soțul său se mutase într-un nou cartier unde credea că va avea parte de liniște și va reuși să își găsească echilibrul. Luptând întotdeauna pentru dreptate, nu avea cum să rămână pe linia de plutire fiindcă toate cazurile o afundau și mai tare în lumea corupției și minciunii.