Louis Guilloux - Sangele negru

Sângele negru este un roman redactat de Louis Guilloux, publicat pentru întâia oară în anul 1935, care oferă o perspectivă nouă asupra societății franceze în timpul Primului Război Mondial. Acțiunea se petrece într-un orășel de provincie, unde, departe de front, predomină ipocrizia, snobismul și falsa intelectualitate. Personajele locale, precum Babinot, Moka, Kaminsky, Bacchiochi, Marchandeau și Nabucet, se complac în fel și fel de discuții sterile și în auto-zeificare, ignorând suferințele reale ale celor de pe front.

În centrul acțiunii se află profesorul Cripure, un personaj considerat excentric și irațional de către comunitate. În realitate, el este singurul care percepe adevărata față a societății și își dă seama de ipocrizia și decăderea morală din jurul său. De-a lungul evenimentelor, Cripure devine o victimă a acestei societăți corupte, care își pierde onoarea și ajunge să se refugieze în moarte.

Romanul este o critică nemiloasă la adresa societății franceze din timpul războiului, evidențiind contrastul dintre suferințele de pe front și decadența celor rămași acasă. Prin personajul Cripure, Guilloux explorează teme precum ipocrizia, infatuarea și decăderea morală, oferind o perspectivă profundă asupra condiției umane în vremuri de criză.

Cartea este o alegorie extraordinară adusă vieții, dar și chestiunilor morale și existențiale cu care se confruntă personajele principale. Cumva, intriga se formează în jurul unei societăți complexe, care se află într-un plin proces de tranziție. Războiul, frica, foamea, ura și neputința – acestea sunt temele centrale pe care le vom întâlni de-a lungul lucrării. Între iluzii și momente de cumpănă, eroii reușesc să găsească dragostea adevărată, să iubească și să trăiască în ciuda neajunsurilor. Emoțiile sunt multiple, iar de-a lungul romanului tranzităm felurite stări. Cumva, empatizăm cu drama celor plecați pe front și cu poveștile celor rămași acasă.

Cripure este o figură tragică, un intelectual izolat care vede ipocrizia și decăderea societății din jur. Disprețuit de colegii și elevii săi, Cripure trăiește un conflict interior profund între idealurile sale și realitatea coruptă a lumii. Își găsește alinare în cinism și autoironie, dar în cele din urmă devine o victimă a societății care îl respinge.

Un alt personaj important este Babinot, un profesor rival al lui Cripure, ipocrit și lipsit de adevărată valoare intelectuală. Reprezintă tipul de individ care se conformează sistemului și profită de pe urma acestuia. Rivalitatea dintre cei doi este conturată cu chibzuință de autor, iar noi suntem spectatori ai unui spectacol literar de zile mari.

Personajul feminin central este Irene, o femeie pe care Cripure o iubește, dar care nu îi împărtășește sentimentele. Relația lor ilustrează dificultatea protagonistului de a stabili conexiuni autentice într-o societate ipocrită.

Prin aceste personaje, Guilloux creează o frescă socială aspră, punând în contrast idealismul și luciditatea intelectuală cu meschinăria și conformismul celor din jur. Romanul va fi foarte apreciat de criticii vremurilor, iar publicul îi va aduce faima autorului. Cartea va fi tradusă în mai multe limbi străine și distribuită masiv în numeroase state. Pe site-ul nostru, cartea este disponibilă în mai multe ediții: Univers (1992), Meridiane (2002), Editura pentru Literatură (1999).