Marguerite Yourcenar - Cu ochii deschisi

Marguerite Yourcenar este renumită pentru scrierile sale istorice, pentru tratatele filosofice și pentru maniera distinctă în care își conturează personajele. Scrie cu precădere în limba franceză și petrece bună bucată din viață pe tărâmuri franțuzești sau americane, iar stilul său literar este influențat de oamenii pe care îi cunoaște și de situațiile cu care se confruntă. Scrie eseuri și tratate de cultură, romane și chiar proză scurtă, iar într-o vreme jonglează cu scenariile de film. Este renumită pentru curajul cu care atinge subiecte considerate tabu, dar și pentru originalitatea cu care își construiește eroii.

Se întoarce întotdeauna la origini și este printre cele mai apreciate scriitoare ale epocii sale. Are mereu un cuvânt de spus în vremuri tulburi și consideră desuet să vorbești despre trecut fără să încununezi faptele mărețe ale strămoșilor. O interesează limbile străine, germana și franceza le va vorbi de mică, iar pe parcurs deprinde spaniola și engleza. Multe dintre operele sale sunt scrise inițial în franceză și, ulterior, traduse în peste 30 de limbi de circulație internațională.

Romanul de față nu este cu mult mai diferit de cele cu care ne-a obișnuit autoarea, iar munca sa este de-a dreptul fascinantă. În colaborare cu Matthieu Galey, scriitoarea aduce în fața publicului o lucrare plină de candoare, menită să ne deschidă ochii, așa cum o spune și titlul, spre adevăratele valori ale vieții.

Yourcenar ne vorbește despre iubire, homosexualitate, decadență și progres. Ne poartă într-o călătorie nemaipomenită și ne aduce aminte de vremurile de odinioară. Este bine ancorată în prezent, dar face fel și fel de trimiteri către alte epoci despre care a citit sau a auzit. Cumva, este o pledoarie pentru viață, cu bune și rele, cu griji, nevoi și fel și fel de suferințe. Toate acestea sunt extrem de bine încadrate în tabloul general al scrierii pe care autoarea ne-o servește cu empatie. Totuși, accentele cad pe istorie și pe felul în care aceasta este mistificată de tot soiul de ritualuri și dogme care o acaparează de-a lungul timpului. Autoarea are curajul să călătorească în trecut, ajunge până la vremurile Inchiziției, până la Jeanne d’Arc sau la Torquemada, trece prin casa familiei de Medici ori ne vorbește despre actele de cruzime ale lui Cesare Borgia. Ne poartă în vremea lui Napoleon și ne relatează frânturi din dragostea acestuia pentru frumoasa Josephine, iar, mai apoi, se întoarce câteva milenii înainte și ne vorbește despre Alexandru Macedon și cuceririle sale. Toate aceste salturi în timp au însă un rol, acela de a ne determina să înțelegem modernitatea prin filtrul posteriorității.

Înaintea noastră au fost alții, cu temerile și angoasele lor, cu frica și măreția, cu neputința sau gloria lor. Astăzi, suntem noi, cei care încercăm să ne înțelegem înaintașii. Scrierea ajunge până la vremurile feministe, până la Simone de Beauvoir și Sartre, iar tema homosexualității este și ea destul de bine analizată și adusă în prim plan.

Romanul acesta nu este un simplu roman, este un tratat de gândire și analiză critică, pe care oricine ar trebui să fie curios să-l descopere. Pe site-ul nostru, la numai un click depărtare, cartea poate fi găsită în mai multe ediții: Editura pentru Literatură (2001), Univers (2004).