Marin Preda - Jurnal intim

Marin Preda se naște pe 5 august 1992 într-un sătuc din Teleorman în familia lui Tudor Călărașu. Făcea parte dintr-o familie numeroasă unde nu școala, ci treburile gospodărești erau pe primul plan. Chiar dacă participa la muncile câmpului, in doi ani ajunsese să fie primul din clasā și primește premiul cu coroniță. Clasa a IV-a însă va fi cea mai grea. Tatăl său se îmbolnăvește de malarie și nu își mai permite să îi cumpere cărți dar învățătorul îl va ajuta. Liceul îl va face o parte la Abrud și o parte la Odorhei unde profesorul Salanțiu va spune că va ajunge un mare scriitor. Din cauza problemelor financiare și regimului Antonescian renunță la școală și o perioadă va trăi ca un om al străzii în București.  În 1942 va avea șansa să publice în revista Timpul schița sa "Parlitu' " ce va fi apreciată și se va cere mai mult de la el. Așa apare și Strigoaica sau Salcâmul dar nu după mult timp pleacă de la publicație și se angajează ca secretar de redacție la "Evenimentul zilei". Aici are șansa din nou să publice din scrieri dar odată cu venirea războiului este trimis în armată. Din 1949 începe să scrie pentru Moromeții, roman ce va fi apogeul său și care va fi publicat în 1955. Multe dintre întâmplările din carte sunt inspirate din viața reală, tatăl său  fiind chiar personajul principal. În 1970 va deveni președinte al editurii Cartea Românească pe care o va conduce până pe ultimul drum. În ultimul an de viață publică Cel mai iubit dintre pământeni, roman ce a fost interzis de Securitate și care se crede că a fost motivul morții sale bruște.

Semibiografia "Jurnal intim" a fost publicată postmortem pentru prima dată la editura Ziua în 2004. Au urmat apoi ediția Ziua din 2007 și cea a editurii  Art din 2014.

Daca va așteptați la o biografie în adevăratul sens al cuvântului, trebuie să renunțați la acest gând. Nu este un jurnal, este mai mult o trecere prin viața autorului incepând cu perioada în care nu a mai fost împreună cu Aurora, femeia pentru care și-ar fi dat viața. Totul începe cu internarea lui Marin la Sinaia din cauza tulburărilor emoționale iar ea, rămânând singură își dă seama că nu are cum să devină o artistă daca continuă să rămână în umbra lui. Totul s-a petrecut cu o scrisoare în care îi spunea "Marine, eu plec, te părăsesc. Vezi ce faci... Cheile sunt colo, banii dincolo". Încă fiind internat o va cunoaște pe Eta cu care se va și căsători dar gândul său nu era la ea. O parte era la Aurora și o parte la prietenii săi ce nu îl vizitaseră niciodată. Urmează apoi capitole întregi destinate operei sale de unde aflăm secrete, vedem idei ce nu au mai fost publicate și ne întâlnim cu îndârjirea unui autor ce dorea să scrie doar ce e mai bun. De exemplu, romanul Risipitorii a fost descris de patru ori pentru că tot i se părea că ceva nu e bine și voia ca totul să fie perfect, cel puțin pentru el. Putea scrie un nou roman în tot acest timp dar ales să se dedice unuia singur căruia sa îi de-a complexitate și durere și în care să descrie op perioadă neagră a României.