Marin Sorescu este unul dintre cei mai apreciați autori români pe care literatura română ni i-a oferit, iar scrierile sale sunt de-a dreptul extraordinare. Fiecare poveste pe care Sorescu o aduce este nemaipomenită și ne determină să devenim din ce în ce mai sensibili. Adesea, autorul reușește să aducă în prim plan toate neputințele lumii sale și să le expună cu o candoare de care numai el poate fi în stare.
Membru titular al Academiei Române, Sorescu avea să devină și Ministru al Culturii o vreme, iar aportul său la dezvoltarea României este extraordinar. Poeziile sale sunt extrem de sensibile, extrem de apreciate și menite să ne transforme și să ne determine să devenim mai îngăduitori, mai simpli, mai copii. Căci, Sorescu este un copil în corp de adult, care caută să se protejeze de toate relele lumii și să aducă lângă sine și alți copii. Este mândru, plin de idei și de o inteligență nemaipomenită. El reușește să pună timpul pe pauză și să cucerească publicul de pretutindeni. Iona este cea mai de preț scriere pe care o aduce în atenția noastră, iar succesul acesteia este unul inegalabil.
Ulterior, scrie și alte nuvele și povești, compune versuri, publică fel și fel de manuscrise, iar succesul său atinge cote maxime. Totuși, Sorescu poartă în suflet tristeți străine lumii și duce cu sine fel și fel de sentimente. Astfel, vor lua naștere poezii mărețe, iar publicul va fi cucerit de sensibilitatea unui bărbat care, la prima vedere, pare dur. Iubește cu patos, uită greu și lasă versuri pentru fiecare bărbat amorezat, pentru fiecare femeie trădată, pentru fiecare poveste uitată.
Lucrarea de față este una diferită de toate celelalte pe care ni le-a lăsat. Ea exploatează fericirea firavă, împlinirea prin creație, prin teatru absurdului. Opera tratează cu sârg o lume a aspirațiilor de natură artistică, care va aduce personajele vanitoase în pragul nebuniei. Dramaturgia este una dintre marile iubiri ale lui Sorescu, iar acest lucru este vizibil. Astfel, el reușește să pună în scenă, cu realism, o scriere nemaipomenită, care se va juca adesea cu casa închisă. Oameni avari, dominați de vanitate și infatuare, luptă pentru a atinge succesul și avuția materială. Dar sufletele lor cum sunt, ar întreba curios cititorul? Pustiite, ar răspunde Sorescu fără urmă de șovăială. Ei bine, despre asta este vorba în lucrarea cu pricina, care, la fel ca Iona, este o scriere despre condiția umană în certe momente ale vieții.
Transformarea indivizilor în funcție de context este atent tratată în opera prezentă, iar nebunia acelor veacuri pare și ea cuprinsă în acest manuscris inegalabil, plin de forță și candoare. Pe alocuri, observăm anumite tipologii de oameni, anumite tipare de comportament și certe situații la care nu știm cum să ne raportăm și pe care nu știm cum să le interpretăm.
Scrierea se va bucura de aprecierea criticilor, va fi tradusă în mai multe limbi străine și se va juca în marile teatre ale Europei. Pe site-ul nostru, poate fi găsită în mai multe ediții, dintre care amintim: Univers (1998), Meridiane (2001).