Mario Vargas Llosa - Civilizatia spectacolului

Scriitorul spaniol-peruan Jorge Mario Pedro Vargas Llosa s-a născut pe data de 28 martie 1936 în Arequipa, Peru. Vargas Llosa a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 2010. La anunțarea Premiului, Academia Suedeză a declarat că acesta i-a fost acordat lui Vargas Llosa „pentru cartografia sa a structurilor puterii și pentru imaginile sale tranșante ale rezistenței, revoltei și înfrângerii individului”. El scrie prolific într-o serie de genuri literare, inclusiv critică literară și jurnalism. Romanele sale includ comedii, mistere de crimă, romane istorice și thrillere politice. Multe dintre lucrările lui Vargas Llosa sunt influențate de percepția scriitorului despre societatea peruană și de propriile sale experiențe ca nativ peruan. Totuși, tot mai mult și-a extins gama și a abordat teme care apar din alte părți ale lumii. O altă schimbare de-a lungul carierei sale a fost o trecere de la un stil și o abordare asociate cu modernismul literar, la un postmodernism.

Mario Vargas Llosa: „Civilization of the Spectacle” este o încercare de a exprima un sentiment de îngrijorare, un fel de angoasă, în privința a ceea ce am înțeles prin „cultură”, transformându-se în timpul vieții în ceva foarte diferit, ceva esențial distinct de ceea ce noi înțelegeam prin „cultură” în anii 1950, ’60 și ’70. Cartea încearcă să descrie această transformare și să examineze efectele capriciilor a ceea ce numim astăzi cultură asupra diferitelor aspecte ale activității umane – sociale, politice, religioase, sexuale și așa mai departe – având în vedere că cultura este ceva care impregnează tot ceea ce facem în viață.

Civilizația spectacolului există într-o lume în care, la scara valorilor, divertismentul ocupă primul loc, iar a te distra și a scăpa de plictiseală este o pasiune universală. Desigur, această viață ideală este perfect rezonabilă. Numai puritanii fanatici i-ar putea certa pe membrii societății pentru că doresc să adauge puțină culoare, divertisment, umor și distracție unei vieți care este adesea blocată într-o rutină frustrantă, uneori crudă. Dar a face din tendința firească de a te simți bine o valoare supremă are consecințe nedorite: banalizarea culturii, generalizarea frivolității și, în jurnalism, proliferarea jurnalismului iresponsabil dedicat bârfei și scandalului.

Cartea lui Llosa este o provocare culturală. Autorul trasează pas cu pas în diverse analogii, iar dacă nu ții pasul cu expunerea cu atenție, te vei trezi că vei rămâne în urmă, prins de ideea că textul a trecut în desfășurarea sa vigilentă.

Eseul este organizat în șase secțiuni, fiecare secțiune cu două subcategorii, o scurtă prezentare teoretică și un articol apropiat tematic, publicat în rubrica Piatra de încercare din ziarul spaniol El País. Expunerea lui nu este nerezonabilă: începe prin a analiza schimbările cuvântului cultură, compară diferite interpretări, identifică impostori, își exprimă regretul față de realitate, apoi își exprimă pas cu pas dezamăgirea. El vorbește despre șarlatani, practici culturale false, evoluția artelor plastice și, din ce în ce mai mult, chestiuni religioase și politice. Llosa a deplâns estomparea granițelor dintre viața publică și cea privată, menționând că cei care ne conduc și cei pe care îi votăm sunt de fapt animatori, în spiritul noilor valori colective.

Acesta nu ezită să vorbească despre droguri, despre sex și despre muzica difuzată în zilele noastre la radio. El nu li se opune direct, argumentează el, ci denunță prioritizarea lor ca dăunătoare altor stimulente, mai dezirabile. Concluziile lui sunt simple: Drogurile ne învață să evităm problemele, sexul fără așteptări tensionate este un gest mecanic, iar muzica electronică este doar o altă modalitate de a-și suprima individualitatea. El a sugerat, în schimb, să predea literatură mare și să stârnească curiozitatea intelectuală la copii. Așa că Llosa ne plimbă prin tot iadul postmodern, dând cu degetele răni și recomandând cu jumătate de inimă soluții care sunt absolut sigure că nimeni altcineva nu le va urma. Singura lui speranță este supraviețuirea unei minorități încăpățânate care ar putea într-o zi să se ridice și să schimbe fundamental practicile culturale toxice de astăzi. Ei bine, Llosa are de fapt o soluție... un asteroid se prăbușește pe Pământ și resetează complet întreaga civilizație. Poate de data asta, vom lua un alt traseu.

Cartea poate fi găsită pe site-ul nostru de la Editura Humanitas, în două ediții, cea din 2012 și cea din 2017.