Mătușa Julia și condeierul este al șaptelea roman al lui Mario Vargas Llosa, publicat pentru prima dată de Editorialul Seix Barral în Spania în anul 1977. La noi a apărut inițial la Editura Univers în anii 80, ca mai apoi să apară alte ediții la Editura Humanitas.
Mario Vargas Llosa, născut în Peru în anul 1936, este autorul unora dintre cele mai semnificative scrieri venite din zona Americii de Sud în ultimii 50 de ani. Romanele sale includ Casa Verde (o casă de toleranță unde se întâlnesc atât sufletele inocente cât și corupții din Peru), Sărbătoarea Țapului (o vie reconstituire a Republicii Dominicane în timpul ultimelor zile ale Regimului Generalului Rafael Trujillo), Orașul și câinii (o poveste despre corupția la nivel militar înalt din Peru) și altele.
Plasat în Peru în timpul anilor 1950, romanul spune povestea unui student în vârstă de 18 ani care se îndrăgostește de o femeie de 32 de ani, divorțată. Romanul este bazat pe experiențe din viața reală a autorului.
Mario, un scriitor aspirant, lucrează la postul de radio Panamericana, unde scrie buletine de știri alături de Pascual, un om obsedat de dezastrele naturale. Sora mătușei sale, proaspăt divorțată, vine să locuiască cu unii dintre membrii familiei sale. Mario o vede frecvent și, deși inițial nu par să se înțeleagă, încep să meargă la cinematograf împreună, ca mai apoi să se implice și sentimental.
Cei care dețin Panamericana au încă un post de radio unde difuzează nuvele scurte (un fel de teatru radiofonic). Au însă probleme cu serialele cumpărate la vrac din Cuba, deoarece acestea sunt foarte prost scrise din punct de vedere al scenariului și de o calitate îndoielnică. În acest sens îl angajează pe excentricul scenarist bolivian Pedro Camacho pentru a scrie serialele.
Romanul ține oarecum cronologia ascensiunii scenaristului în tandem cu relația amoroasă a protagonistului romanului, incluzând din când în când, chiar și episoade din serialele lui Pedro, sub formă de proză.
Mătușa Julia și condeierul este bazat într-o oarecare măsură pe primul mariaj al autorului, cu Julia Urquidi. Romanul combină o perioadă fictivă din propria viață a lui Vargas cu imaginea din anii 1950 a orașului Lima, folosind drept liant satiric, teatrul radiofonic peruan și aspectele creative ale scrisului.
Romanul a fost primit foarte bine de către criticii literari, fiind considerat drept un roman foarte bine închegat, amuzant, înșelător pe alocuri și nu în ultimul rând un clasic în literatura sud-americană. A fost și ecranizat la Hollywood, filmul numindu-se Tune in Tomorrow, iar decorul a fost mutat din Lima în New Orleans.