Autoarea cartii de memorii grafice Persepolis, aclamata de critica si bestseller, o carte de referinta a New York Times ce relateaza viata tinerei in Iran, unde a fost martora la Revolutia Islamica si la efectele devastatoare ale razboiului. Satrapi este autoarea multor alte romane grafice si a regizat mai multe filme, Persepolis inclusiv adaptarea animata a romanului Persepolis, care a fost nominalizata la Oscar in 2008. Marjane Satrapi a fost crescuta intr-o familie foarte progresista, multi dintre membrii si prietenii ei fiind trimisi la inchisoare pentru ca au sustinut comunismul. Tatal ei i-a daruit carti de benzi desenate despre istoria marxismului pentru a le citi ca pe niste basme. Parintii ei, intelectuali foarte implicati, au decis curand separarea de singura lor fiica trimitand-o in Europa la varsta de 14 ani pentru a o scuti de opresiunea regimului islamic, care era la apogeu.

A ajuns la Viena (Austria) pentru a urma cursurile Liceului Francez din Viena. A ramas acolo pe tot parcursul anilor de liceu, mutandu-se adesea de la o resedinta la alta, in functie de schimbarile de situatie, iar uneori a stat la prieteni. In cele din urma, a ramas fara adapost si a trait pe strazi timp de trei luni, pana cand a fost spitalizata din cauza unei bronsite aproape mortale. Dupa ce si-a revenit, s-a intors in Iran. A studiat comunicarea vizuala, obtinand in cele din urma o diploma de masterat de la Universitatea Islamica Azad din Teheran.

Satrapi s-a casatorit apoi, la 21 de ani, cu Reza, un veteran al razboiului dintre Iran si Irak, de care a divortat ulterior. Apoi s-a mutat la Strasbourg, in Franta, pentru a studia la Haute école des arts du Rhin (HEAR). Parintii ei i-au spus ca Iranul nu mai era locul potrivit pentru ea si au incurajat-o sa ramana definitiv in Europa. In urma tuturor experientelor sale din tara sa natala si de peste hotare, Satrapi a creat o serie uimitoare si remarcabila, Persepolis, in care ea isi spune povestea propriei vieti. Este un adevarat eveniment, deoarece este prima serie de benzi desenate iraniene din istorie. Primele doua volume s-au vandut in peste 20.000 de exemplare si au devenit adevarate bestselleruri.

Descrisa uneori ca fiind o carte de memorii grafice, Persepolis imbina formatul unui roman grafic cu cel al unei carti de memorii in proza. Satrapi si-a adaptat cartea sub forma unui film sub acelasi titlu (2007), care a fost nominalizat la Oscarul pentru cel mai bun film de animatie. Satrapi, care a scris in franceza, a continuat sa sondeze granitele dintre romanul grafic si memorii cu Broderies (2003,Broderii) si Poulet aux prunes (2004). De asemenea, Satrapi a creat cartile ilustrate pentru copii Les Monstres n'aiment pas la lune (2001); Monstrii se tem de luna) si Le Soupir (2004; Suspinul).

In 2011 a fost lansata in cinematografe adaptarea filmului Poulet aux prunes, pe care l-a regizat impreuna cu Vincent Paronnaud. Filmul a fost selectat in competitie la Festivalul de Film de la Venetia din acelasi an si a castigat premiul pentru cel mai bun lungmetraj la Festivalul International de Film de la Abu Dhabi si premiul publicului la São Paulo. In anul 2014 a regizat comedia neagra in limba engleza, The Voices. In 2019, Satrapi a regizat Radioactive, un film biografic despre Marie Curie. In 2015, Marjane Satrapi a primit Premiul Adamson pentru cel mai bun autor international pentru intreaga sa opera.

Opera: Persepolis (2000); Broderies (2003, Broderii); Poulet aux prunes (2004); Persepolis 2: The story of a return (2003); Persepolis 4 (2003); Le Soupir (2004; Suspinul).