Maxim Gorki - Foma Gordeev

Maxim Gorki, născut pe 16/28 martie 1868, în orașul Nijni-Novgorod, botezat Alexei Maximovici Peskiv, a fost un cunoscut scriitor rus/sovietic, creator al metodei realismului socialist și fondator al literaturii sovietice, oferind în opera sa o admirabilă sinteza a trecutului și viitorului artei universale. La finalul secolului trecut, acesta și-a publicat primele sale opere de mare amploare epică, și anume: nuvela "Foma Gordeev" și romanul "Cei trei".

Cartea "Foma Gordeev", publicată pentru prima oara în anul 1899, în revista "Jizni" din Petersburg, oferă un tablou realist al societății capitaliste ruse ale acelor vremuri, înfățișând ascensiunea pe scara socială a reprezentanților burgheziei, aspirațiile lor de supremație economică și politică, tendințele lor de acaparare totală a puterii în stat. În centrul volumului este așezată drama unui reprezentant netipic al burgeziei ruse, a tânărului negustor Foma Gordeev, un răzvrătit izolat împotrivă clasei sale și a ordinii pe care aceasta o întronează. Personajul este înzestrat cu calități și idealuri general umane, înăbușite de societatea în care trebuie să trăiască, pe care o condamna, căutând un mod chinuitor de a ieși, un răspuns la întrebările care îl copleșesc. În timp ce încearcă zadarnic să depășească limitele impuse de societatea burgheză, Foma se lovește de rezistența îndârjită a clasei sale, dar și de rezistența nașului său Iakov Maiakin, portretizat în nuvelă ca principalul reprezentant al burgheziei, ideologul conștient al ei. La baza subiectului cărții stă conflictul dintre aspirațiile nașului său de a-l transforma pe finul său într-un negustor bogat, demn moștenitor al averilor tatălui său și ale lui Maiakin, și repulsia resimțită de Foma față de soarta pe care i-o pregătește nașul său, dar și față de modul de viață al clasei sale sociale. Maiakin nu reușește să-l convingă pe Foma de justețea cauzei clasei sale și de superioritatea idelurilor ei de viață. În momentul în care Maiakin găsește un înlocuitor al lui Foma, în persoana propriului său fiu, Taraș, nu ezită în a-și declara finul nebun, închizându-l într-un ospiciu, pentru a pune mâna pe averea lui. Nașul său obține o victorie aparentă asupra lui Foma, în confruntarea cu acesta suferind un eșec moral. Focusul nuvelei este pus tocmai pe modul în care este demonstrat eșecul lui Maiakin, pe inconsistențele ideologice ale burgheziei, pe demonstrarea caracterului legic al apariție în sânul acestei clase a unui asemenea vagabond precum Foma.

Însă, nuvela nu este nici pe departe o simplă biografie a lui Foma, o cronică de familie, aceasta capătă dimensiuni mult mai mari prin aducerea în centrul atenției cititorului numeroși reprezentați de seamă ai clasei burgheze care arată diferitele stadii de dezvoltare ale orânduirii burgheze din Rusia, începând cu acumularea primitivă de capital, și până la cele mai noi forme ale capitalului industrial. Prin portretizarea acestor reprezentanți, nuvela capătă o perspectivă istorică, devenind un tablou general al dezvoltării capitalismului rusesc la finalul secolului trecut.

Foma, purtător al unui înalt ideal uman, reprezintă antipolul celorlalți reprezentanți ai clasei sale sociale, zugrăviți realist în cadrul vieții burgheze. Autorul portretizează întreaga evoluție a eroului său, începând cu copilăria petrecută alături de mătușa sa Anfisa, continuând cu anii de școală și terminând cu intrarea în viața adultă, fiind constant ținut sub observație de nașul său, Maiakin, în grija căruia a rămas la moartea figurii paterne. Viață lui Foma este un cumul de evenimente care a dus la destrămarea treptată a iluziilor sale despre lume și oameni.

Cartea "Foma Gordeev" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Editura pentru Literatură (1963) și Editura de Stat (1949).