Mihail Sadoveanu a reușit să uimească cu operele sale timp de jumătate de secol și de asemenea a făcut atât părinții cât și copiii fericiți. Frații jderi, Creanga de aur sau Nicoară Potcoavă sunt doar trei dintre zecile de titluri pe care le-a publicat. Va colabora cu revistele Viața Nouă și Viața Românească unde va publica poezii, povestiri și articole politice. Când vine Primul Război Mondial, Sadoveanu primește funcția de locotenent în rezervă și conduce un ziar pentru soldați ce va fi transpus în cartea File însângerate. A cochetat cu politica până ce a ajuns să fie președinte al senatului însă există documente ce atestă că a semnat documente ce au permis moartea a cel puțin zece oameni. Aceste accese de furie sunt exprimate și în operele sale, însă nu avem cum sa supărăm pe el pentru că limbajul său ce îmbină vechiul cu noul ne poartă pe niște drumuri nemaiîntâlnite.
Nuvela "Dumbrava minunată" a apărut pentru prima dată în 1926 la Editura Librăriei Universală Alcalay, ediție ce o puteți găsi pe site-ul nostru. Alături de ea găsiți alte numeroase ediții printre care cea oferită de editura Tineretului în 1962, Gramar din 2004 sau Ion Creangă din 1984.
Jorj Vasilian s-a căsătorit pentru a doua oară cu Mia Vasilescu iar din prima căsătorie a rămas cu fiica sa Lizuca în vârstă de 6 ani. Mia este cu totul împotriva fetiței și spune că bunicii ei nu au învățat-o deloc să se comporte, astfel interzicându-i să îi mai vadă. Lizuca se răzbuna și când Mi-a avea musafiri, a dat buzna in borcanul cu șerbet. Slujnica îi dă o lecție zdravănă iar ea decide să plece într-o aventură. Îl ia pe cățelul Patrocle și un pumn de cenușă în buzunar pentru a lăsa urme dar aceasta se termina repede și începe să îi ceară ajutor Sorei Soarelui, iar Patrocle să își vâre năsucul într-un mușuroi de furnici. Mergând spre livadă o întâlnesc pe Sfânta Miercuri ce îi binecuvântează și le luminează drumul, apoi păsărelele le devin colegi de drum. La lăsarea nopții le trebuia un loc de adăpost așa că aleg o scorbura și stând și numărând stelele, văd un iepure. Patrocle îl urmărește și acesta deschide o ușă ce i-a dus într-o peșteră cu șapte pitici, exact ca în povestea citită de bunica ei. Toată lumea o aștepta pe Lizuca pentru a sărbători, pentru că acea dumbravă magică era lăsată moștenire de mama sa. Cu toții aveau câte o poveste de spus și toate erau miraculoase iar cei doi eroi ai noștri erau captivați de ceea ce li se întâmplă. După această aventură se trezește în brațele bunicii care îi promite că nu o va mai lăsa pe mâna nimănui altcuiva și va avea grijă de ea exact cum și-ar fi dorit mama sa.