Mihail Solohov - Pamant destelenit
Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!
Alte titluri publicate de același autor:
-25% Vezi detalii
Mihail Solohov - Povestiri de pe Don. Soarta unui om
IN STOC
Pret: 
-25% Vezi detalii
Mihail Solohov - Povestiri de pe Don. Soarta unui om
IN STOC
Pret: 
Romanul “Pământ desțelenit”, “Поднятая целина”, în limba rusă, de Mihail Alexandrovici Șolohov, a apărut în anul 1931 în revista “Novy Mir” sub numele de “Cu sânge și sudoare”, însă după ce numele a stârnit mai multe controverse, acesta a fost schimbat în titlul de astăzi, iar romanul, a fost publicat în volum în anul 1932, la editura Federația.
Romanul a avut și o a doua parte publicată de către Șolohov în anul 1959, însă opera în manuscris terminat în anul 1942, a fost distrusă în timpul războiului, Șolohov revenind în anul 1950 pentru a lucra la volumul pe care l-a publicat peste nouă ani.
În România, romanul apare în prim volum în anul 1949, iar cel de-al doilea în anul 1960, la editura Cartea Rusă, fiind singura editura care a publicat romanul în România.
Mihail Alexandrovici Șolohov s-a născut la data de 24 mai 1905, într-un sătuc pe nume Krujilin, din subdiviziunea teritorială (stanița) Vioșenskaia, Rostov, fiind de origine cazacă și crescut în preajma Donului.
Termină cursurile din cadrul unei școli parohiale, apoi merge la mai multe licee, reușind să termine patru clase. Chiar dacă nu frecventează cursurile unei facultăți, acesta își hrănește setea de cultură, în interiorul familiei, tatăl său cumpărând cărți și întocmind o bibliotecă acasă.
Când acesta împlinește vârsta de 15 ani, și războiul civil izbucnește, se alătură unui detașament de aprovizionare, fiind de fapt organizații armate formate din ostași dar și din voluntari.
Primele încercări literare apar în anul 1923, în format foileton, fiind publicată opera “Ispitanie”, în toamna anului 1923. Mai târziu, în anul 1926, publică două volume în care adună mai multe schițe și povestiri în care prezintă viața în timpul războiului civil în preajma Donului.
În anul 1924, revine în regiunea natală, unde începe lucrul la cea mai importantă operă a autorului, pentru care primește și Premiul Nobel în anul 1965, cea mai importantă distincție dintre toate celelalte primite de-a lungul vieții.
Printre cele mai importante opere semnate de Mihail Alexandrovich Șolohov, putem aminti de “Donskie rasskazi” (“Povestiri de pe Don”), în anul 1926 sau “Știința urii”, în anul 1942.
Romanul “Pământ desțelenit” de Mihail Alexandrovici Șolohov reprezintă o adevărată poveste de propagandă comunistă, poveste care plasează o așezare din stepa rusească în centrul colectivizării staliniste, iar tot acest moment care se concretizează în Ucraina de astăzi, în satul Gremeaci-Log, duce la un alt episod negru din istoria comunistă, un episod în care crimele sunt elemente la ordinea zilei în concepția comunistă din anii ’30.
Șolohov încearcă să facă o descriere a satului din stepa rusă care ajunge să treacă printr-un proces, sau mai bine spus, un experiement, acest proces putând fi asemănat și cu un altul înfăptuit mai târziu și în România, din acest punct de vedere romanul poate fi asimilat cumva și cu “Moromeții”, romanul lui Marin Preda, care prezintă un episod însă mai amplu din istoria țăranului român.
Așadar, în mica așezare Gremeaci-Log, sunt detașați un număr de 25.000 de muncitori din marile așezări urbane rusești, care au ca scop principal colectivizarea zonei, sau de a crea un colhoz, așa cum este el cunoscut în limba rusă.
Apar, așadar, mai multe personaje cum ar fi Davîdov, un lăcătuș responsabil cu munca pentru colectivizarea noului colhoz, Andrei Razmiotnov sau cazacul Nagulnov, personaje care au în spate episoade negre din trecutul de pe câmpul de luptă, Nagulnov, fiind unul dintre cei care ajung să fie captivi într-o experiență marxist-leninistă, dusă până la extrem, comunismul fiind singura iubire pe care acesta pare să o poarte în inimă.
Cele trei personaje sunt însărcinate așadar cu strângerea lucrurilor de preț din gospodăriile celor înstăriți din sat și anume bunurile “chiaburilor”, toate cele sustrase fiind depozitate la comun în colhoz.
Într-un final care dă în clocot, țăranii se răscoală și intră peste bunurile din hambare, sechestrându-l pe Razmiotnov și împărțind sacii cu semințele de primăvară, astfel colhozul dispare pentru moment, după ce țăranii reușesc să facă ordine între cei care conduc, Davîdov, fiind în viziunea lui Șolohov cel care îi înduplecă pe țărani să creadă că fără colectivizare nu se poate dezvolta așezarea rurală, prin acest pasaj fiind scoasă în evidență propaganda dar și aspectele care se dezic de veridicitatea acțiunii.
Romanul a fost ecranizat în anul 1960, fiind regizat de Aleksandr Ivanovși avându-i în prim plan pe actorii Pyotr Chernov, în rolul lui Davîdov sau pe Evgeniy Matveev, în rolul lui Nagulnov.
sus
- Poţi plăti online prin intermediul procesatorului Netopia Payments
- Urmăreşte-ne pe facebook pentru a fi la curent cu promoţiile PrintreCarti.ro
Copyright © 2014-2024 PrintreCarti.ro