Publicată inițial în anul 2010, cartea lui Cărtărescu cuprinde o serie de povești extraordinare, care ne vor cuceri încă de la prima răsfoire. După cum ne-a obișnuit, autorul este un maestrul al umorului și al ironiei și, nici de această dată, nu se îndepărtează de stilul care l-a consacrat. Criticii literari din țară, dar și cei de peste hotare, îl vor cataloga pe Cărtărescu drept „un nebun frumos”, căci operele sale stârnesc, pe de o parte, buna dispoziție și, pe de altă parte, melancolia și trecerea înăbușită. Departe de romantism, undeva la mijloc între satiric și burlesc, Cărtărescu impresionează, șochează și emoționează cu poveștile sale culese din viața de zi cu zi. Sursa de inspirație va fi propriul parcurs, ba chiar va face trimiteri la oameni din trecutul său ori alte personalități, care l-au influențat sau marcat într-un fel de-a lungul timpului.
„Frumoasele străine” poate fi considerat un titlu romantic și, pe alocuri, chiar siropos. La o analiză mai atentă, observăm că nu este deloc așa, ba chiar înțelegem că autorul se joacă cumva cu mintea noastră, cochetând cu mai multe stiluri literare.
Prima povestire este intitulată sugestiv „Antrax” și este o adevărată ploaie de culori și nuanțe literare, ba chiar cuprinde un amalgam de personaje cel puțin ciudate, care vor declanșa evenimente tragi-comice. Aici, Cărtărescu subliniază ideea de nebunie și vorbește cumva ironic despre acest stigmat. Un pliculeț de antrax cu un mesaj ciudat ajunge în mâinile persoanei nepotrivite și de aici se declanșează haosul.
„Bacoviana” este o altă povestire care va stârni amuzamentul maselor. Aici, Cărtărescu relatează un fapt real, petrecut undeva prin 1984, când este invitat la o festivitate literară. Ceea ce în mintea scriitorului avea numai părți pozitive, se transformă într-un festin grotesc din care abia așteaptă să scape.
Printre aceste întâmplări stranii, dar amuzante, pe care scriitorul le povestește cu nonșalanță, găsim și trimiteri la iubiri pierdute, amintirile sale despre femeile care i-au marcat tinerețea și i-au furat somnul. Pe alocuri, romanul este plin de aluzii romantice, dar felul în care acestea sunt aduse în fața publicului vor diminua doza de sensibilism, ceea ce nu este neapărat un lucru rău.
Vom parcurge astfel o călătorie imaginară fără precedent, vom face cunoștință cu oameni importanți, ne vom feri de necazuri, vom da de bucluc, vom vizita Parisul ori Roma, ne vom emoționa, dar, mai ales, ne vom amuza copios. Cartea aceasta ne va întregi imaginea de ansamblu asupra vieții, ne va trezi cumva dintr-o letargie care a durat prea mult și ne va determina sa îl iubim pe Cărtărescu, daca nu o făceam deja.
Pe site-ul nostru, manuscrisul poate fi găsit în mai multe ediții, dintre care amintim următoarele: Humanitas (2011), Humanitas (2010).