Romanul “Travesti”, de Mircea Cărtărescu, a apărut în anul 1994, la editura Humanitas, din București, reprezentând unul dintre primele romane, în adevăratul sens al cuvântului, scris de către celebrul scriitor român.
Romanul intervine pe două planuri diferite, personajele trăind în realitate și într-o visare, într-un spațiu oniric ce nu se identifică de cele mai multe ori concret, amintirile având aici un important cuvânt de spus în desfășurarea operei.
Opera poate fi asimilată ca una purificatoare, cathartică, în care elementele ce țin de realitate se surpă la orice pas într-o prăpastie la limită, astfel că, personajul principal, Victor, trece printr-o experiență ca o amintire, conturându-l pe Victor, adolescentul de 17 ani și în prezent pe adultul scriitor, Victor, de 34 de ani.
Humanitas reprezintă singura editură care publică romanul, alte ediții fiind publicate în anii 2002, 2007, 2010 și 2013, în format broșat.
Mircea Cărtărescu s-a născut la data de 1 iunie 1956 la București, fiind unul dintre cei mai celebri scriitori, eseiști, poeți și critici literari din universul scriitoricesc românesc contemporan.
Mircea Cărtărescu se face cunoscut în cadrul Cenaclului de Luni, fondat de Nicolae Manolescu, în cadrul acestui cenaclu apărând primele lui creații literare, cu precădere poetice.
După ce termină cursurile liceale la “Dimitrie Cantemir”, urmează cursurile “Facultății de Limbă și Literatură Română”, realizând lucrarea de licență despre imaginarul poetic eminescian.
Prima sa apariție se concretizează în anul 1978, “Aer cu diamante”, fiind antologia de referință editată de Cenaclul de Luni, în care apar alți trei poeți optzeciști celebri.
Printre cele mai importante volume de proză, semnate de autor, putem aminti de nuvela “Gemenii”, 2006, “Frumoasele străine”, 2010 sau “Solenoid”, 2015.
Romanul “Travesti”, de Mircea Cărtărescu, reprezintă o operă puternic angoasantă și claustrofobă, căci planurile epice și detaliile la limita dintre vis și realitate, plasează cititorul într-un teritoriu opac, din punct de vedere al imaginației pe care o poate oferi o carte.
“Travesti” reprezintă o operă ca un deja-vu, ca un miros desprind din operele lui Proust, stimulii personajului principal, dezvoltând obsesii și traume importante, astfel că, toate aceste convulsii ale personajului care încearcă să rămână pe linia de plutire a realității, duc la definitivarea unui spațiu nou, fermecat și plin de stil, în care cititorul se adăpostește și se lasă dus de instinct.
Firele narative se împletesc în operă, nu la fel de armonios, însă, fiind două laturi la limită a personalității unui personaj misterios și plin de lacune, Victor, un scriitor important în prezent, ce are o familie frumoasă și bani, dar care ajunge să trăiască o dramă interioară, psihologică, ce îi macină percepția asupra lumii și asupra sexualității, în general.
Povestea se developează în trecutul personajului, în cadrul unei tabere de studenți din Budila, acolo unde totul pare a se petrece într-o atmosferă apăsătoare și claustrofobă, vulgarul fiind un element de referință în conturarea traumelor pe care le asimilează Victor.
Petrecerea din jurul focului din tabăra de la Budila, reprezintă momentul în care Victor își schimbă percepția, astfel că, Bazil, colegul său, se travestește și se unduiește într-un ritm vulgar în jurul lui Victor, moment care îi rămâne personajului în minte și îi marchează percepția viitoare asupra ideii de feminism și sexualitate.
Romanul, la prima apariție, a avut parte de mai multe critici, datorită elementelor tabu care apar în paginile lui, însă astăzi, construcția estetică a lui, pune accent, nu numai pe latura sexualități ci și pe cea creatoare, realitatea desprinzând ideea de impas în scrierea unui roman sau a unei opere, tocmai din pricina unei obsesii marcante.