Mircea Eliade - Alchimia asiatica

Dacă ai citit romane precum "La țigănci" și  "Maitreyi" sau filosofie ca "Încercarea labirintului" și "Sacrul și profanul", atunci numele de Mircea Eliade îți este familiar. Pentru cei ce nu îl cunosc, el a fost un scriitor, filosof și istoric al religiilor și chiar profesor universitar al secolului trecut. Totul a început încă din adolescență când Honore de Balzac și James George Frazer deveniseră prietenii săi cei mai buni, atât de buni încât și-a stricat vederea de la citit. Pentru că a avut de suferit din cauza ochelarilor, a început să scrie și așa ia naștere prima sa operă "Romanul adolescentului miop" ce conținea date biografice importante și începea deja să se îndrepte spre filosofie. După ce studiază solitar câțiva ani, obține o bursă importantă, studiază limba sanscrită chiar în Calcutta iar când revine în București și scrie teza de doctorat în filosofie, cu o dizertație despre yoga. Din 1930 începe să facă parte din Mișcarea Legionară care îl va ajuta să ajungă un scriitor cunoscut. Nu trece mult însă până va fi arestat pentru propagandă legionară dar când va fi eliberat, își va schimba cu totul viața.

Lucrarea "Alchimia asiatică" a fost publicată pentru prima dată în anul 1935, însă de abia în 1991 a luat o notă finală și a apărut la editura Univers. Această ediție o puteți găsi pe site-ul nostru alături de cea oferită de editura Humanitas în 2003.

Pentru cei ce nu au fost inițiați în ezoterism, sau nu au crezut niciodată în așa ceva va fi o experiență ce le va schimba percepția. Autorul nu subliniază niste idei ce au mai fost dezbătute de-a lungul timpului, ci explică pe larg cum s-au petrecut evenimentele de-a lungul vremii. Chiar dacă nu este o carte groasă, studiază cu atenție Alchimia chineză şi indiană, Cosmologia şi alchimia babiloniană, așa că orice întrebare ai avea, cu siguranță vrei găsi răspunsul. Totul a fost scris într-o perioadă în care omul era obsedat de progres și tehnologie, despre cum să își simplifice viața, și se pare că Eliade a avut o doză mare de curaj să fie diferit.

Totul începe cu definiția alchimiei. Ea este o cale a realizării spirituale, e perfecțiunea și măiestria, nu așa cum cred cu toții că este o forma primitivă a științei și aduce de la sine pericolul morții. Arta alchimiei înseamnă arta misticismului și a transformării spirituale, dacă vrei să ajungi pe culmile bucuriei trebuie să muncești și să descoperi ce e mai bun pentru tine. Pentru individul ce pornește în această călătorie se folosește metafora "de la plumb la aur" fiindcă el pornește de obicei negru de supărare și ajunge să strălucească precum metalul prețios. Dincolo de notițele și instrucțiunile pe care ni le prezintă, el încearcă să ne aducă pe toți pe calea spirituală  cea bună subliniind că religia pe care o cunoșteam deja nu este singura soluție. Oamenii trebuie să își recâștige conștiința sacrală iar dacă nu știu cum să o facă, nu trebuie să le fie frică să ceară ajutor. Totul se rezolvă cu puțină răbdare și atenție spre ceea ce trebuie.