Mircea Eliade a fost unul dintre cei mai importanți intelectuali ai țării noastre însă din cauza regimului comunist a ajuns să fie mai apreciat în străinătate. Încă din tinerețe a fost pasionat de știință și ocultism chiar dacā rămăsese corigent de nenumărate ori la materiile de bază. În adolescență a început să citească atât de mult încât și-a stricat vederea și așa, după mulți ani, apare "Romanul adolescentului miop", o mică biografie a tinereții sale. La 14 a publicat prima sa lucrare, Inamicul viermelui de mătase și a fost foarte apreciată ceea ce l-a îndemnat să continue. Stilul său filosofic și adesea greu de înțeles l-au determinat să se învârtă în cercuri din înalta societate, și aici vorbim de Constantin Noica sau Nae Ionescu. În facultate va studia logica și metafizica dar și limbile străine și datorită burselor de studiu a călătorit în Franța, India și în cele din urmă în Chicago unde a și predat până la finalul vieții. Laitmotivul vieții sale a fost istoria religiilor, voia să afle atât de multe despre celelalte culturi încât cerceta și studia în majoritatea timpului. Totuși, acest lucru a fost apreciat pentru că a primit din partea statului francez Legiunea de Onoare și din partea Statelor Unite mai multe doctorate onorifice.
Cartea "Aspecte ale mitului" a apărut pentru prima dată la editura Univers în 1977, ediție ce din păcate nu a fost reeditată până acum.
Nu este prima oară când Eliade scrie despre mit, culmea de fiecare dată diferit. De această dată ne explică diferența dintre sacru și profan pe înțelesul tuturor, aparent acesta fiind și motivul pentru care a scris-o - să înțeleagă toată lumea. Primul capitol se referă la gândirea mitică din societatea primitivă când oamenii se defineau doar prin spațiu și timp. Toate acțiunile primitivilor sunt descrise detaliat pentru că, până la urmă, ei au fost exemplul nostru. E ca și cum am fi mers pe o scală și acum am ajuns la numărul 7 fiindcă și după noi vor mai fi atâția. Trebuie clarificat în profunzime cum am ajuns noi să ne comportăm așa din punct de vedere filosofic și utopic așa că Eliade va face asta. Cel de al doilea capitol ne introduce în cosmogonie, miturile fiind și ele de această natură. Important e faptul că miturile cosmogonice provin tot din mituri de origine. Unul dintre ele este Anul Nou. Din moși strămoși se spune că de anul nou și omul devine nou și este o perioadă de totală schimbare. Câte și mai câte sărbători din ziua de azi au o istorie frumoasă în spate și un mit bineînțeles, așa că haideți să descoperim împreună care sunt acelea.