Mircea Eliade, scriitor, filosof, istoric al religiilor și profesor a trăit între anii 1907 și 1986. El a fost elev la Colegiului Spiru Haret unde a începu să publice în Revista Vlăstarul. A învățat limba engleză, italiană, persană și ebraică și a fost pasionat științele naturii și ocultism. În anul 1921 a fost publicată prima sa operă “Inamicul viermelui de mătase” și în anul 1928 a apărut primul său roman “Romanul adolescentului miop”. Filosofia indiană devine o nouă pasiune a lui și astfel, reușește să câștige o bursă pentru a studia limba sanscrită și Yoga în Calcutta. Întors în țară își dă doctoratul în filosofie și publică romanul “Maitreyi”, care se bucură rapid de aprecierea publicului. Începând cu anul 1975, Mircea Eliade se stabilește la Chicago și este profesor de istorie comparată a religiilor. Pe 22 aprilie 1986 el moare în Chicago și este incinerat a doua zi.
“Nostalgia Originilor” a fost pentru prima dată publicat în anul 1969 în limba engleză, având titlul original “The Quest”. La noi în țară este tradus pentru prima dată în anul 1994 pentru editura Humanitas care publică o nouă ediție a operei în anul 2013. Găsești aceste două ediții ale romanului pe site-ul anicariatului nostru, Printre Cărți, precum și alte titluri ale autorului.
În “Nostalgia Originilor” sunt analizate religiile atât cele arhaice, cât și cele exotice, dincolo de semnificația lor istorică. Sunt analizate mai multe documente ce aparțin multor religii și traduse într-un limbaj colocvial destinat publicului nespecializat, dar pasionat de acest subiect. În această carte au fost adunate mai multe eseuri care au mai fost publicate în diverse reviste și care evidențiază funcția culturală a istoriei religiilor într-o societate care nu mai crede în nimic sacru. Această operă a fost structurată în opt capitole care analizează diverse fenomene. În primul capitol naratorul ne aduce în prim plan importanța tot mai mare pe care vechile religii o au în zilele noastre. În al doilea capitol ne este prezentată evoluția disciplinei de istorie a religiilor, al treilea capitol analizează obsesia tot mai acerbă a individului pentru aflarea originii lumi urmat de capitolul al patrulea în care naratorulul încearcă să explice cititorului noua direcție de cercetare în istoria religiilor. Capitolul cinci este, în special, despre mitul cosmogonic și mai ales importanța pe care acesta o are în actuala societate, capitolul al șaselea examinează dorința omului contemporan de a găsi paradisul pierdul, iar ultimele capitole studiază caracterul dual al anumitor religii.