Mircea Eliade, născut la 13 martie 1907 în București, a fost un cunoscut scriitor, istoric al religiilor și filosof român. A studiat la Universitatea din București, unde și-a obținut doctoratul în filosofie în 1933, cu o teză despre yoga indiană. Ulterior, a călătorit în India, unde și-a dezvoltat interesul pentru religiile orientale.
A fost profesor la Universitatea din București și apoi la Universitatea din Chicago, devenind un specialist renumit în istoria religiilor. A scris numeroase cărți de referință în acest domeniu.
Pe lângă cariera sa academică, Eliade a scris și opere literare, precum "Maitreyi" și "La Țigănci". În 1940, a emigrat în Franța din cauza regimului fascist al lui Ion Antonescu din România. Mai târziu, s-a stabilit în Statele Unite, continuându-și cariera academică la Universitatea din Chicago.
Mircea Eliade a încetat din viață pe 22 aprilie 1986, lăsând în urma sa o moștenire literară și academică semnificativă, cu contribuții importante la studiile religioase și literatura mondială.
"Pe strada Măntuleasa" este o nuvelă scrisă de Mircea Eliade care explorează lumea copilăriei și a adolescenței în Bucureștiul interbelic. Povestea este narată din perspectiva unui băiat de 14 ani, personajul principal, care locuiește într-o casă de pe strada Măntuleasa.
Povestea începe cu evocarea atmosferei specifice străzii Măntuleasa și a vieții cotidiene a locuitorilor ei. Băiatul narator explorează lumea din jurul său, cu toate descoperirile și întâlnirile surprinzătoare pe care le aduce adolescența. Printre personajele importante se numără prietenul său, Țăndărică, și familia sa.
Pe măsură ce povestea avansează, cititorul descoperă relația complexă dintre narator și familia sa, precum și interacțiunile cu ceilalți locuitori ai străzii Măntuleasa. De-a lungul nuvelei, sunt evidențiate teme legate de inițierea în viață, prietenie și descoperirea sinelui într-o lume plină de mister și fascinație.
Mircea Eliade surprinde cu pricepere viața și aventurile adolescenței într-un cadru specific bucureștean al anilor 1930. "Pe strada Măntuleasa" reprezintă o incursiune în trecut, o evocare a vremurilor de altădată și a fascinației pe care copilăria o poate aduce într-o lume plină de magie și învățăminte.
"Pe strada Măntuleasa" de Mircea Eliade a fost primită cu apreciere de către critici și este considerată o lucrare semnificativă în literatura română.
Criticii au lăudat abilitatea lui Eliade de a reconstitui cu precizie atmosfera și detaliile vieții din Bucureștiul anilor 1930. Cartea oferă o privire autentică asupra vieții cotidiene a orașului în acea perioadă.
Una dintre temele centrale ale nuvelei este inițierea în adolescență și descoperirea sinelui. Criticii au apreciat modul subtil în care autorul explorează această tranziție de la copilărie la maturitate.
Stilul de narare al lui Eliade, cu perspectiva unui narator adolescent, a fost adesea laudat pentru autenticitatea sa. Autorul reușește să recreeze vocea și gândurile unui tânăr într-un mod convingător.
Mircea Eliade este cunoscut pentru atenția sa la detalii, și aceasta se reflectă și în "Pe strada Măntuleasa". Criticii au remarcat modul în care autorul ilustrează viața de zi cu zi a personajelor și a străzii în care se petrece acțiunea. Cartea conține elemente de simbolism și metafore, iar criticii au apreciat profunzimea și subtilitatea acestor aspecte, sugerând că adaugă straturi de înțeles suplimentare poveștii.
În concluzie, "Pe strada Măntuleasa" este considerată o operă literară importantă a lui Mircea Eliade, cu o abordare sensibilă și autentică a adolescenței și a vieții de zi cu zi în Bucureștiul interbelic. Această carte continuă să fie studiată și apreciată în literatura română.
Nuvela "Pe strada Măntuleasa" a lui Mircea Eliade a fost publicată pentru prima dată în anul 1935. Aceasta a apărut inițial în revista literară "Gândirea" și ulterior a fost inclusă în volumul său de debut, "Romanul adolescentului miop", care a fost publicat în 1927 de către Editura Cartea Românească.