Musashi este unul dintre cei mai cunoscuți spadasini japonezi, care se remarcă la nivel mondial prin lucrările sale cu indicații și reguli în luptele corp la corp. Japonia a fost și rămâne centrul artelor marțiale, al tehnicilor de apărare, al gheișelor, al culorii și al tradițiilor nemuritoare. Arta ceaiului este și rămâne populară în țara Soarelui Răsare, iar fastul japonez ajunge în Occident prin cultură, literatură, pictură și muzică.
Marele spadasin avea să călătorească în statele europene și să împărtășească propriile convingeri despre cultura japoneză, despre artă și frumos. Aici, departe de patria sa, autorul reușește să își adune inspirația pentru lucrările de mai apoi. Spre deosebire de Japonia, Europa este o lume nouă, un leagăn al modernității, al decadenței, al progresului, iar acest aspect îl va șoca și uimi pe scriitor.
Cumva, manuscrisele pe care le realizează mai apoi vor cuprinde toate ideile culese de Musashi de-a lungul călătoriei sale transatlantice.
„Cartea celor cinci cercuri” va fi concepută în anii de bătrânețe ai scriitorului și cuprinde tehnicile de luptă pe care acesta le va deprinde de-a lungul timpului. Setul de 21 de reguli este atent conceput, scris cu o atenție deosebită și menit să ne familiarizeze cu lumea luptelor japoneze. Arta intimidării adversarului, controlul și răzbunarea; toate acestea sunt atent dezbătute în lucrarea de față. Vreme îndelungată, Musashi se refugiază la o mănăstire din Japonia și aici își va petrece ultimele clipe. Singurătatea și liniștea acestui așezământ vor fi factorii care vor influența cel mai mult forța creatoare a scriitorului. Manuscrisul este bine documentat și ne poftește într-o lume nouă, pe care nu am cunoscut-o până atunci. Spre deosebire de „Arta războiului”, lucrarea nu pune accent numai pe tehnicile de luptă, ci ne vorbește și despre puterea interioară a individului, despre capacitatea sa intelectuală și despre maniera în care acesta se raportează la ceilalți. Autorul susține că este extrem de important ca psihicul și fizicul să se afle într-o perfectă armonie în momentul unei confruntări, iar emoțiile să fie cât mai bine controlate. Astfel, adversarul va fi intimidat de siguranța și capacitatea de concentrare.
Musashi reflectează asupra vieții, asupra singurătății, a păcii și a speranței, iar gândurile sale sunt atent așezate în manuscrisul prezent. Stilul adoptat de japonezul nostru este unul simplu și curat, care poate fi ușor înțeles chiar și de către aceia care nu sunt pasionați de astfel de lecturi. Criticii literari îl vor compara pe scriitorul japonez cu Osho, dar comparația nu este una potrivită, căci Musashi reușește să aducă în fața noastră numai frânturi din experiențele personale și leagă astfel toate acestea într-un manuscris util, dar nu îl împărtășește ca fiind adevărul suprem ori singurul ghid de acest tip care ar trebui urmat cu sfințenie.
Suntem, așadar, copleșiți de simplitatea scriitorului, de liniștea pe care ne-o transmite și de ideile pe care dorește să le dea mai departe, fără a forța cititorul să se schimbe și fără a pretinde că el, prin învățăturile sale, deține adevărul divin al artelor marțiale. Împăcat cu gândul că Japonia sa se află într-un proces de tranziție, Musashi își deschide mintea și inima cu tandrețe.
Pe site-ul nostru, lucrarea este disponibilă în mai multe ediții, după cum urmează: Herald (2017), Hexagon (2000).