Despre Moliere
La nastere, viitorul maestru al comediei franceze a primit numele de Jean Baptiste Poquelin. Parintii sai faceau parte din clasa de mijloc; tatal era decorator de interioare, tapiter si tamplar pentru cei instariti, inclusiv al casei regale. Jean Baptiste a urmat Colegiul Clermont, o scoala iezuita de vaza din cartierul latin al Parisului. Mama sa a murit cand el avea 10 ani. Desi drumul parea a-i fi aranjat in a calca pe urmele profesiei tatalui, dupa ce a studiat drept civil la Universitatea de Orleans a inceput o cariera in teatru, spre nemultumirea familiei sale.
In iunie 1643, a fondat compania Illustre Theatre cu iubita sa, actrita Madeleine Bejart, o roscata independenta, mai mare cu cativa ani decat el. Jean Baptiste si-a luat ca nume de scena Moliere, o practica frecventa in acea vreme printre actori. Dupa 18 luni, insa, compania s-a dizolvat, desi ajunsese foarte cunoscuta, din cauza datoriilor, rivalitatii altor companii de teatru si a absentei unui actor principal. In 1645, el si Madeleine pleaca din Paris, incercand sa scape de datorii, cu o trupa de teatru ambulant. Pana in 1653, cei doi au ajuns managerii trupei, iar Moliere a ajuns sa scrie dramaturgie si sa joace in piese de teatru, descoperindu-si adevaratul talent in comedie. Cinci ani mai tarziu, cei doi s-au intors la Paris; Madeleine stransese suficient incat sa subinchirieze Teatrul Marais, iar Moliere si-a gasit drept protector pe fratele lui Ludovic al XIV-lea.
Prima sa mare lucrare scrisa a fost comedia Pretioasele ridicole, ce ia in deradere pretentiile femeilor din clasele superioare pariziene. Piesa deranjeaza mai multi oameni importanti, lucru ce se va repeta pe parcursul urmatorilor 14 ani, perioada in care isi va castiga numerosi dusmani, atat pe plan politic, cat si artistic. Scrie apoi mai multe lucrari despre gelozia obsesiva, cum este Scoala barbatilor, primul succes rasunator, in 1661. Aceste piese se refera la barbatii in varsta ce cauta legaturi cu femei tinere, ceea ce s-a dovedit a fi ironic, Moliere si Madeleine incepand sa se instraineze, iar acesta luand-o in casatorie pe femeia ce trecea drept sora mai mica a Madeleinei, aparent aceasta fiind fiica ei nelegitima, mai mica cu 20 de ani decat el, gurile rele ale vremii afirmand ca ar fi fost, de fapt, chiar propria lui fata. Ultimul deceniu al vietii sale a fost unul plin de succese profesionale: a scris teatru pentru curtea regala, obtinand protectia regelui si creandu-si mereu rivali. Operele de maturitate ale sale sunt satire cu note de tristete: Scoala femeilor, Mizantropul, Tartuffe, Don Juan, Burghezul gentilom, Bolnavul inchipuit, toate descriu comportamente masculine obsesive si critica ipocrizia din societatea franceza.
Anii de sfarsit ai vietii sunt marcati de sanatate precara si probleme personale. Moliere si Armande se despartisera de mai multe ori si numai unul dintre copiii sai trecuse de varsta copilariei mici. Dupa ce fusese pe scena, jucand in Bolnavul inchipuit, este lovit de o hemoragie puternica cauzata de tuberculoza pe care o contactase in urma cu cativa ani si moare dupa cateva ore, pe 17 februarie 1673.