Ferenc Molnar a ajuns să fie unii dintre cei mai iubiți scriitori ai Ungariei și chiar și acum operele sale stau în mâinile adolescenților de pretutindeni. S-a născut pe 12 ianuarie 1878 într-o familie înstărită ce întotdeauna a pus preț pe educație. Așa se face că în liceu a studiat limbile străine iar la 14 ani deja avea scrise două nuvele din care a vândut 34 de exemplare și o piesă de teatru ce a pus-o în scenă în subsolul unui prieten. A început facultatea de drept în Budapesta și a terminat-o la Genova, perioadă în care și-a pus în valoare talentul scriitoricesc. Din 1896 devine jurnalist cu normă întreagă iar din 1901 scriitor. Primul roman a fost Orașul flămând cu care a reușit să devină cunoscut la nivel național. Au urmat apoi Ofițerul de gardă sau Teatru la castel, și așa cariera sa a început să prindă contur și peste hotare. În 1940 se mută la New York unde va trăi până la finalul vieții însă războiul a pus o amprentă masivă în mintea și opera sa. A fost extrem de afectat când a aflat că majoritatea oamenilor cunoscuți muriseră și a suferit un atac de cord ce avea să îl mai țină în viață în a nouă ani. De teamă că boala îi va pune capăt a lăsat un testament și multe lucrări neterminate iar sfârșitul său din aprilie 1952, s-a întâmplat doar alături de soția sa.
Romanul "Băieții din strada Pal" a fost publicat pentru prima dată în 1906 în limba maghiară. În limba română apare în numeroase ediții, prima dată fiind la editura Tineretului în 1957. Urmează apoi ediția din 1960 a aceleiași edituri, Ion Creangă in 1973 sau Vizual în 1998.
Ne aflăm în cartierul Jozsefvaros din Budapesta în anul 1889. Băieții de pe strada Pal își petrec majoritatea timpului pe un teren gol pe care îl consideră mai important decât patria lor. Janos Boka și Erno Nemcseck sunt cele două personaje principale ce ne vor colora povestea și își vor pune sufletul pe tavă pentru noi. Când gașca numită "Cămășile roșii" condusă de Feri Ats începe să se adune în cartierul lor și să cucerească străzile, nu mai aveau de ales, trebuia să recurgă la militărie pentru a-i îndepărta. Strada Pal câștigă războiul însă se va solda cu o altă tragedie ce nu mai putea fi îndepărtată.
Cartea este considerată una dintre marile clasice maghiare astfel că a ajuns să fie lectură obligatorie în școli. Militarismul și naționalismul adus în discuție chiar înainte ca naziștii să pătrundă în Ungaria a dat dovadă de curaj și de cât de mult oamenii țineau la țara lor înainte să le fie furată. A fost tradusă în numeroase elimbi și în câteva țări chiar a ajuns populară în rândul elevilor de gimnaziu, cum ar fi în Croația sau Israel.
Adaptările cinematografice au început a fi produse încă din 1917, pe vremea filmelor mute. Urmează apoi No greater glory produs în Statele Unite în 1934, I ragazzi della via Pal produs în 2003 în Italia și Al pal utcai fiuk produs în Ungaria în 2005.


sus