Montesquieu - Scrisori persane

La 1721, baronul de Montesquieu avea să publice renumita operă „Scrisori persane”, un volum epistolar extraordinar, care îi va aduce faima internațională. Opera este o incursiune fascinantă a doi prieteni, care pleacă în căutarea înțelepciunii și regăsirii de sine. Rica și Usbek sunt doi tovarăși de drum, care pleacă într-o călătorie extraordinară, imaginată magistral de scriitor. Cartea este o frescă a societății vremurilor, o imagine a colapsului economic și moral, un elogiu superb adus francezilor.

Autorul reușește să surprindă în detalii imaginea fragmentată a unei lumi vechi, dar care se îndreaptă spre un progres inevitabil. Cartea pornește brusc, fără să dea detalii suplimentare despre personaje ori despre planurile acestora. La vremea respectivă, scriitorii încă nu jonglau cu artificii literare pentru a înfrumuseța opera. Așadar, avem de-a face cu rezultatul brut al muncii lui Montesquieu, iar talentul său ne va surprinde. Nedorind să aducă în fața publicului o scriere moralistă, autorul gândește realist și oferă publicului tot ce are mai bun. Condeiul său creionează o adevărată capodoperă, despre iubire și iertare, despre religie și întoarcerea la origini, despre puterea de a descoperi viitorul și capacitatea de asimilare precum și alte obiceiuri. Pornim astfel într-o călătorie deosebită, trecem peste munți și văi, colindăm Franța și împrejurimile sale, fără să ne plictisim nici măcar o secundă. Departe de curentul romantic, Montesquieu încearcă totuși să aducă un gram de romantism scrierii sale și adaugă pe parcurs frânturi dintr-o poveste de dragoste încâlcită. Mai apoi, participăm alături de cei doi tovarăși la tot felul de celebrări și spectacole, care au rolul de a dezmorți acțiunea. Urmărim agale tot felul de personaje care se ivesc în povestea celor doi amici și înțelegem obsesia autorului pentru relația dintre personaje. Din Franța până în îndepărtata Indie, ajungem să îi însoțim pe cei doi protagoniști și să empatizăm cu bucuriile și necazurile lor.

Montesquieu își organizează interesant ideile și dorește să își evidențieze personajele principale prin prisma faptelor sale, nu printr-o descriere plictisitoare. Adesea, avem parte de un salt brusc de la descriere la dialog, ori invers și suntem ușor bulversați de alegerile autorului, însă vom fi cuceriți de puterea de evocare a acestuia.

Rica și Usbek trimit scrisori celor rămași acasă și împărtășesc astfel păreri și impresii despre locurile pe care le-au vizitat ori despre oamenii întâlniți. Aici ficțiunea se îmbină cu realitatea trăită de scriitor, iar cititorul va fi de-a dreptul copleșit de tot soiul de emoții. Opera va fi studiată intens, secole de-a rândul, și va reprezenta o puternică sursă de inspirație pentru alți autori. La numai un click distanță, pe site-ul anticariatului nostru se regăsesc mai multe ediții ale acesteia, după cum urmează: Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1957), Minerva (1970).