Naghib Mahfuz - Palavrageala pe Nil

Un microroman cu veleități romantice care avea să surprindă critica literară de pretutindeni și să șocheze prin maniera de abordare utilizată de scriitor. Lucrarea vine ca o pledoarie pentru frumos, ca o enciclopedie a tot ceea ce este încă neexplorat în lume, ca un elogiu adus naivității și că o încununare a frumuseții Orientului.

Lucrarea debutează brusc, fără descriere și fără niciun fel de prezentare a personajelor. Alcătuită inteligent și plină de imagini felurite, într-o coloristică de-a dreptul impresionantă, cartea face ravagii la numai câteva săptămâni de la apariție. Personajele principale sunt câțiva copii care se strâng în fiecare noapte pe o ambarcațiune pe Nil și pălăvrăgesc verzi și uscate. Copiii aceștia au însă tot soiul de întrebări la care, noapte de noapte vor să găsească răspunsurile în adâncul minții, în freamătul fluviului, în liniștea din zonă, în orice lucru aparent insignifiant. Atmosfera tihnită din rândul micilor curioși este tulburată când în zona își face apariția o ziaristă, care începe să studieze cu interes minunatul grup.

Acum, liniștea micului trib este zbuciumată, iar sursa de disconfort pe care o reprezintă femeia nu le dă pace copiilor. De aici înainte, ne vom concentra asupra puterii de gândire și de introspecție pe care Naghib o oferă personajelor sale. Acum, mai mult ca niciodată, suntem obsedați să aflam care va fi deznodământul. Totuși, până acolo mai este cale lungă. Aluziile scriitorului la Egiptul antic ori la personalități mitologice cunoscute vor fi și ele diverse și ne vor delecta și impresiona în același timp.

Cartea poate fi privită și că o lucrare monografică a zonei aride din partea Nilului, cumva o trecere în revistă a celor mai spectaculoase zone din partea locului ori poate fi privită precum o invitație de călătorie.

Titlul simplu ne determină să înțelegem caracterul modest al lucrurilor, să simțim liniștea și simplitatea locului și să înțelegem mai îndeaproape ce se petrece cu eroii noștri. Nu putem trece cu vederea talentul egipteanului Mahfuz de a-și portretizarea patria, de a aduce un gram de strălucire în alegoria sa.

Născut și crescut pe tărâmuri egiptene, școlit la cele mai renumite universități din Egipt, va reuși să aducă un aport extraordinar culturii și literaturii patriei sale. Cunoscut îndeosebi pentru „Trilogia din Cairo” și distins cu Premiul Nobel pentru Literatură, Mahfuz are o influență masivă asupra scriitorilor europeni. Prin arta sa, și aici nu vorbim numai despre literatură, scriitorul reușește să impresioneze și să stârnească revolte și invidii atât pe plan local, cât și la nivel internațional. Trebuie spus că o bună parte din cariera sa va fi pusă sub semnul cenzurii, iar câteva scrieri vor fi chiar interzise, pe motiv că ar fi o probă de blasfemie.

Astăzi, operele sale sunt răspândite în întreaga lume, iar lucrarea de față poate fi găsită pe site-ul nostru în mai multe ediții, după cum urmează: Sempre (2000), Polirom (2010).