Neagu Djuvara - Aromanii

Mulți ar spune despre Neagu Djuvara că a fost un istoric remarcabil, un filozof realist sau un diplomat de excepție. Noi spunem doar atât: o personalitate deosebită și un înțelept devotat țării sale. Originile sale aristocrate sunt bine cunoscute, provenind dintr-o familie veche de boieri și dintr-una de vechi aromâni. S-a făcut cunoscut prin înțelepciunea vorbelor sale, puterea de muncă extraordinară și prin comportamentul excepțional.

Născut la 18 august 1916 la București, a fost nevoit, împreună cu familia sa, să plece în străinătate, stabilindu-se în cele din urmă la Paris. Educația primită la Nisa și Sorbona și doctoratul obținut în drept l-au transformat într-un adevărat erudit. De-a lungul vieții a fost un anticomunist desăvârșit, devenind partizan al economiei de piață libere și al democrației vest-europene. Unul din cele mai importante momente ale vieții sale a fost acela în care a decis să plece în Niger ca și consilier diplomatic, unde avea să stea 23 de ani.

Revine în România după revoluție și începe să scrie peste 20 de volume, printre care amintim: “Există istorie adevărată?“, “Mircea cel Bătrân și luptele cu turcii“, “Cum s-a născut poporul român“.

Lucrările sale au vizat istoricul poporului român, mare parte din ele referindu-se la filozofia istoriei. De multe ori a fost criticat deoarece a pus la îndoială unele cercetări istorice, declarând că în anumite momente istoria a fost prea mult potențată sau subminată, venind în ajutorul claselor politice.

Marele istoric a trăit până la vârsta de 101 ani, părăsind această lume pe 25 ianuarie 2018.

Lucrarea “Aromânii“ a fost publicată inițial la editura Fundației Culturale Române, în anul 1996. Destinul incitant al acestui popor, aflat într-o clară minoritate, este descris de câțiva specialiști de seamă îndrumați fiind de Neagu Djuvara. Apar diverse unghiuri  de abordare, însă scrierea reușește să rămână logică și realistă. Sunt punctate problemele originii acestei populații, romanizarea lor, dar este adusă în discuție și puternica influență grecească care i-a marcat semnificativ. Portretul conturat se realizează prin argumente istorice, lingvistice sau antropologice.

Evoluția aromânilor este superb creionată în perioadele de ocupație otomană și bizantină, subliniindu-se o serie de probleme care au apărut de-a lungul veacurilor. Deși istoria acestui popor este destul de puțin cunoscută, Djuvara reușește să demonstreze că influența lor culturală și sociologică este neîndoielnică. Cititorului îi este oferită o lucrare remarcabilă din punct de vedere istoric, Djuvara scriind cu atenție lucrarea dată, originea sa fiind aromână. Identitatea acestei populații fascinante este susținută de date istorice exacte, capabile de a provoca multe controverse în rândul cercetătorilor.

Djuvara considera că autorii care au participat la realizarea operei au scris-o în primul rând pentru publicul străin, însă este convins că profesionalismul acestora îi va atrage și pe români. Îi întâlnim aici scriind pe Cicerone Poghirc, Matei Cazacu, Matilda Caragiu și mulți alții. Originea aromânilor rămâne în continuare o enigmă: provin din popoarele sud-dunărene sau din migrațiile de la nord de Dunăre?

Datorită dovezilor inconstestabile aduse în carte și a felului  în care acestea au fost expuse, critica a primit cu încântare măreața lucrare.

Pentru cei care doresc să afle mai multe detalii despre poporul aromân, opera poate fi regăsită în anticariatul nostru sub două ediții: Fundația Culturală Română (1996), Humanitas (2012).