Niccolo Machiavelli - Arta razboiului

Momentan acest titlu nu se află în stoc. Intră în pagina de produs, și alege să fii notificat prin email când reintră în stoc!

Vezi detalii Niccolo Machiavelli - Arta razboiului

Alte titluri publicate de același autor:

Vezi detalii Niccolo Machiavelli - Principele IN STOC Pret: 45,00 Lei

Vezi detalii Niccolo Machiavelli - Principele IN STOC Pret: 38,00 Lei

Vezi detalii Niccolo Machiavelli - Principele IN STOC Pret: 45,00 Lei

Exponent de prestigiu al Renașterii italiene, Machiavelli a reușit să fie om politic, filosof și diplomat cu un real succes iar toate învățăturile sale se respectă chiar și astăzi. A început să scrie din 1499 însă doar despre politică și istorie, ficțiunea adoptând-o din 1506. A reușit să uimească o lume întreagă cu cărți precum ”Principele”, ”Istoriile florentine” sau ”Discursuri” care încă se reeditează și reușesc să se vândă în milioane de exemplare.

Cartea ”Arta războiului” a apărut în 1520, original în limba italiană. A durat mult timp până să apară o ediție în limba română, însă în 1999 editura Antet a publicat prima ediție. Au urmat de la aceeași editură și edițiile din 2002 și 2008 și ediția Cartex din 2017.

Ideea principală a cărții este simplă. Machiavelli, văzând că italienii au devenit corupți și obosiți parcă să iasă din casă, a decis că așa nu va funcționa niciodată o țară. Pământul lor a fost de prea multe ori prada străinilor așa că cineva trebuia să scrie câteva reguli esențiale care să le folosească în luptă, atât mintal, cât și fizic. Cartea este divizată în șapte mari capitole așa că haideți să vedem ce spun fiecare.

În prima carte se face apel la marii antici. Instituțiile romane merită studiate pentru că oamenii de acolo prețuiau ordinea și disciplina în armată, obligau cetățenii să se iubească, nu disprețuiau sărăcia, ba chiar erau întotdeauna pregătiți în caz de război.

Cartea a doua se axează pe diviziunea armamentului individual și organizarea unităților mici pe baza armelor purtate de trupe. În trecut, latinii se luptau cu săbii și sulițe iar acum armata nici măcar asta nu știe să folosească. Cel mai controversat este însă creștinismul. Autorul susține că religia i-a schimbat pe oameni făcându-i mai pacifiști.

Cartea a treia observă erorile făcute în organizarea câmpului de luptă. Cea mai mare greșeală este ca armata să fie așezată pe o singură linie. Trebuie să fie măcar trei linii pentru a putea ataca inamicul din orice unghi. Cu cât tragem mai mult cu artileria în primire, cu atât îi dăm mai mult timp inamicului să facă la fel.

Cartea a patra explică cum fiecare element al naturii te poate ajuta: dealuri pentru a te ascunde iar vântul și soarele ajută poziționarea în defensivă. O regulă generală este să urmărești inamicul pentru a-i fura idei dar în același timp pregătește psihologic soldații.

Cartea a cincea comentează necesitatea unor comenzi și semnale clare și lipsite de ambiguitate dar și logistica. Trebuie să te gândești câtă hrană să iei pentru ca ranița să nu fie prea grea, trebuie să te gândești că o pâine o poți face și tu din apă și făină. Soldații moderni sunt lacomi iar lăcomia îi aduce direct în brațele inamicilor.

Cartea a șasea explică cum ar trebui aranjată o tabără. Planul trebuie să fie pătrat, cu străzi transversale largi și un spațiu larg pentru adunarea trupelor între corturi și berma perimetrală exterioară. Iar Cartea a șaptea explică cum se construiesc fortărețele și se abordează asediile și aduce cititorului un set de 27 de reguli de bază dacă vrea să pășească în armată.

sus