Nichita Stănescu s-a născut pe 31 martie 1933 la Ploiești, în familia unui meșteșugar de lânā și a unei casnice. A urmat școala și liceul local și s-a remarcat cu note foarte bune de-a lungul anilor, apoi s-a înscris la Facultatea de Filologie la București. La 18 se căsătorește pentru prima dată dar mariajul va dura doar un an, apoi, la zece ani distanță se căsătorește cu poeta Doina Ciurea ce îi va fi inspirație pentru volumul O viziune a sentimentelor. Obține licența și câțiva ani va lucra pe postul de corector și redactor pentru Gazeta literară. Talentul a început ușor ușor să iasă la suprafață așa că reviste precum Luceafărul, Viața Românească sau Tribuna s-au bucurat de poeziile și din când în când eseele sale. În 1957 publică primul său volum, apoi celelalte au venit ca pe bandă, vorbim despre Necuviintele, Respirări sau Carte de recitire.
Volumul "Îngerul cu o carte în mâini" apare în 1991 la editura Libertas, ediție ce va fi urmată de editura Mașina de scris în 2005. Stilul modernist ce cu câțiva ani în urmă trebuia stăpânit pentru a fi acceptat de regimul comunist se transformă și ajunge la cote maxime. Deja terminând și cursurile Societății de Numismatică, avea un alt fler prezent în versuri, se simțea mai liber și mai misterios. Poate că de aceea a fost și considerat poetul filosof pentru multă vreme. În 1977 este rănit din cauză că a vrut să își salveze prietenul de la cutremur. Partea stângă îi rămâne paralizată și chiar și după vindecare rămâne cu traume ce îl vor urma toată viața. Pentru a uita de durere începe să bea alcool tare, am putea spune că își cheltuia toți banii pe băutură insa era foarte bine plătit așa că nu ducea lipsă de nimic. Partidul îl lăuda, era și filantrop, așa că ce să îți mai dorești de la viață? Talentul său a fost bine primit și peste hotare, însuși scriitorul suedez Arthur Lundkvist îl propune pentru Premiul Nobel în literatură. Nu va fi cu noroc, dar va reuși să strângă un palmares impresionant de premii cum ar fi Medalia Meritului Cultural, Eminescu sau Premiul International Gottfried von Herder.
În noaptea de 12 decembrie 1983 autorul se stinge din viață din cauza unei crize hepatice, ultima dintre zecile prin care deja trecuse cu brio.