Nicolae Balota - Caietul albastru

Originar din Banat, Nicolae Balotă devine unul dintre cei mai apreciați scriitori și eseiști pe care patria noastră îi oferă literaturii internaționale. Curajos și curios, este atras de literatură veche și de arte plastice. Petrece bună bucată de timp pe meleaguri franceze și se inspiră adesea de la scriitorii noului val francez. Este curajos în exprimare și caută să se autodepășească. Stilul său este extraordinar, iar nebunia veacului său este cuprinsă în operele sale de debut.

Lucrează o perioadă la Universitatea din Munchen, dar vom afla mai apoi că este, de fapt, trimis aici ca informator al Securității. După căderea comunismului, va colabora cu Europa Liberă și va povesti chestiuni interesante pentru public. Totuși, principala sa activitate va fi scrisul cu precădere eseurile pe care le conturează în tumultul politic al acelui veac. Cuprinde în relatările sale tot zbuciumul comunist de la București, toate drumurile sale via Paris până la Munchen și reușește să ne poarte într-o călătorie fascinantă, care ne va determina să privim cu alți ochi literatura veacului, dar și scena politică a acelor vremuri. De parcă nu ar fi de ajuns, este criticat pentru poziția sa politică, dar nu va avea prea mult de suferit. După căderea cortinei de fier, reușește să își ducă scrierile în Occident și va fi tradus în mai multe limbi străine.

Caietul albastru este un jurnal personal al autorului, care cuprinde evenimente, oameni și fapte din viața acestuia. De-a lungul timpului, el a schițat aici, în paginile acestui jurnal, toate marile șanse și neșanse pe care le-a avut. Cartea este simplă, relatată în limbaj colocvial, și menită să ne ajute să-l înțelegem mai bine pe scriitor. Pe alocuri amuzantă și sensibilă, scriitura devine uneori dură și lacunară în explicații. Autorul ne perindă pe la întrunirile de partid, ne face cunoștință cu alți autori de renume, ne poartă la evenimente publice sau private și se destăinuie nouă ca într-o confesiune sinceră și personală. Viața sa este pusă pe hârtie tocmai din dorința de a-și apropia publicul, iar acesta va aprecia această deschidere a scriitorului. În cele aproximativ 300 de pagini, ajungem dintr-o parte în alta a lumii și îl însoțim pe scriitor la cine, serate și evenimente de partid.

El nu se teme să scrie tot ce gândește despre liderii opoziției bucureștene, despre comunism, despre prieteni și rivali, despre viața în anii ceaușiști. E drept, va fi părtinitor și subiectiv pe adesea, dar lumea sa ne va acapara peste măsură. Jurnalul albastru cuprinde notițe și formulări, idei, trăiri și evenimente remarcabile, iar scriitorul nu și-a dorit să-l facă public decât târziu, în anii bătrâneții, după căderea regimului comunist.

Cartea ajunge în cercuri selecte, va fi tradusă în franceză și engleză, iar astăzi este adesea studiată în universitățile de profil de la noi și de peste hotare. Nicolae Balotă devine un eseist de renume, iar arta sa atinge legenda. Pe site-ul nostru, lucrarea poate fi găsită în mai multe ediții, dintre care vom aminti: Univers (2001), Meridiane (1998), Editura pentru Literatură (1990).