Opera autobiografică “Orizonturile mele - O viață de om așa cum a fost” de Nicolae Iorga, a apărut în anul 1934, la editura N. Stroila, din București, fiind o lucrare formată din trei volume în care se prezintă trepte din viața marelui savant român, intitulate “Copilărie și tinerețe”, “Luptă” și “Spre înseninare”.
Opera prezintă "o istorie de idei în originea și dezvoltarea lor", după cum avea să afirme mai târziu, fiind un bildungsroman, însă atipic, în cuprinsul lui având parte, pe lângă aspectele legate de tinerețea marelui savant, de o adevărată istorie a societății românești și europene în detalii amănunțite așezate într-un mod schematic, fără a se plia după un stil anume.
Printre alte edituri care au publicat opera, putem aminti de editura Minerva, 1972, 1976, 1981 și 1984, în format cartonat și broșat, editura Universitas, din colecția Columnas, 1991, în trei volume broșate, sau editura Paul Editions, 2020, în format cartonat, operă reeditată și readusă în percepția socială de astăzi.
Nicolae Iorga, s-a născut la data de 5 iunie 1871, în orașul Botoșani, fiind cel mai de seamă istoric, documentarist, critic literar, enciclopedist, memorialist, poet, dramaturg, ministru, parlamentar, profesor universitar și academician român.
Nicolae Iorga a reprezentat pentru cultura românească un adevărat geniu, reușind să publice de-a lungul vieții în jur de 1250 de volume și peste 25.000 de articole.
Istoricul urmează cursurile primare și gimnaziale în locul natal, fiind remarcat de profesori din primii ani de școală, pentru ca mai apoi să urmeze cursurile “Liceului Național” din Iași, pe care le finalizează în anul 1888, iar în doar un an (1889) reușește să finalizeze cursurile Universității din Iași, cu titlul “magna cum laude”.
Își continuă studiile în afara țării, la Leipzig, Berlin și Paris, pentru ca la vârsta de 23 de ani să ajungă membru corespondent al Academiei Române, iar în 1911 să devină membru al acesteia.
Fondează, printre altele, ziarul “Neamul Românesc” în 1906, pentru care scrie constant, locațiapreferată fiind casa din Vălenii de Munte, unde are și o tipografie pentru ziarul său.
Este asasinat de legionari, în seara zilei de 27 noiembrie 1940, după ce este luat din fața biroului unde lucra, din Sinaia și este executat în apropierea orașului Ploiești, la Strejnic.
Printre cele mai importante lucrări scrise de marele savant, putem aminti de “Istoria literaturii religioase a românilor până în 1688”, 1904, “Studii și documente cu privire la istoria românilor”, scrisă între 1901 și 1913, această vastă realizare istorică însumând 25 de volume sau “Istoria Imperiului Otoman”, în 5 volume, 1908-1913.
Opera autobiografică “Orizonturile mele - O viață de om așa cum a fost” de Nicolae Iorga reprezintă o redare a trecerilor prin viață, o operă în care se conturează o personalitate emblematică a secolului XX, prezentând în primul volum aspecte legate de tinerețea, sărăcia, dar și darul cu care acesta a fost înzestrat, fiind un adevărat geniu, încă de la o vârstă foarte fragedă.
Nicolae Iorga își creionează energia și forța titanică pe care a dobândit-o, vorbind despre latura lui alambicată, ca un adevărat mecanism care funcționează pe contradicții, o enciclopedie neobosită care caută în toate limbile dovezi ale schimbărilor din viața socială, economică și administrativă a României.
Opera, în ansamblu, poate fi sistematizată în mai multe etape care se transformă treptat, fiind în prima parte memorialistică, prezentând tinerețea și aspecte neștiute despre autor, apoi totul să se transforme într-un jurnal cazon, aflând aspecte din anii de armată, iar ultima etapă este și cea mai vastă, având parte de actualitățile care l-au marcat și despre care a vorbit în mare parte din operele pe care le-a publicat de-a lungul vieții.
Perspectiva lui Iorga pare să funcționeze pe o lărgire a unui orizont, totul developându-se de la anii copilăriei, la anii de școală, studenția și studiul susținut în afara țării, până la anii în care a activat ca profesor, ca om politic, ca “semănătorist” și până la problemele care au schimbat politicul și l-au adus în prim planul guvernării.
Nicolae Iorga și-a dorit întotdeauna ca orice individ român să fie înglobat în spiritul național, iar acest lucru l-a marcat toată viața, susținând că este "un crez de care o dată cu viața nu mă puteam despărți" și că vede "viața sprijinită pe realitățile naționale", fiind întotdeauna revoltat de politicianul român care migrează și care nu vede cetățeanul în prim planul național, aspecte care creionează și astăzi viața politică românească.