Lucrarea socială, politică și ideologică “Sfaturi pe întunerec – Conferințe la radio 1936-1938” de Nicolae Iorga, a apărut pentru prima dată în anul 1936, la editura Fundației pentru Literatură și Artă “Regele Carol II”, fiind, după cum remarcăm din titlu, o transcriere a unor discursuri importante rostite de marele savant român, selecția acestora însumând 49 de discursuri din spectrul social, militar, istoric, politic sau cultural.
Prima dată când aceste discursuri au fost tehnoredactate, la sfârșitul anilor ’30, au presupus o limitare a propagării lor, căci acestea însumau 26 de exemplare, însă, în timp, acestea au fost preluate de mai multe edituri, deoarece discursurile acestuia, aveau o încărcătură specială, asta și datorită faptului că ele erau realizate fără creionarea uni discurs, în prealabil, Iorga știind să își dezvolte ideile spontan și treptat.
Aceste conferințe radio premergători celui de-al Doilea Război Mondial, au ajuns să fie un exemplu de diplomație și de stil oratoric în ceea ce privește problemele cu care poporul român se confrunta în acea perioadă grea, astfel că aceste preluări din radio, au ajuns să devină prețioase evocări pentru lumea politică și socială într-o continuă dezvoltare, mai târziu.
Printre alte edituri care au publicat lucrarea, putem aminti de editura Militară, 1977, în format broșat, editura Casa Radio, 2002, în format cartonat și digital sau editura Paul Editions, 2019, în format broșat.
Nicolae Iorga s-a născut la data de 5 iunie 1871, în Botoșani, fiind un marcant istoric, memoralist, enciclopedist, politician și academician român, figură marcantă a României secolului XX.
Mai bine de 50 de ani, reușește să clădească un statut de mare savant, după ce își aduce aportul la dezvoltarea României moderne, fiind elogiat de mai multe state Europene pentru contribuțiile aduse istoriei și societății.
Învață la cele mai prestigioase universități europene, fiind atras întotdeauna de istorie și societate, oamenii fiind cei pentru care acesta ajunge să conducă un Guvern și să fie vocea lor în Parlament.
Printre cele mai importante lucrări scrise de marele istoric, putem aminti de “Istoria literaturii religioase a românilor până în 1688”, 1904 sau “Studii și documente cu privire la istoria românilor”, scrisă între 1901 și 1913.
Lucrarea socială, politică și ideologică “Sfaturi pe întunerec – Conferințe la radio 1936-1938” de Nicolae Iorga reprezintă o capodoperă în ceea ce privește tehnica discursului, căci, Nicolae Iorga avea un stil aparte în ceea ce privește elaborarea unui asemenea stil oratoric, acesta schițând mental toate detaliile cheie și informațiile, spre a le prezenta treptat la microfonul Radiodifuziunii.
Chiar dacă, pentru început, discursurile savantului, nu depășeau numărul de 49, mai târziu, Radiodifuziunea Română, a realizat o mai amplă redactare a discursurilor acestuia, adăugând un număr de 50 de discursuri, din perioada 1931, până în anul 1940, astfel că, acest nou volum, a adus în prim plan, un alt element cu care națiunile lumii se confruntau, fiind vorba de război, având aici o serie de evocări ce poartă pecetea acelei viziuni a istoricului, în ceea ce privește propagarea “sindromului beligerant”.
Multe dintre discursurile prezente în primele volume tipărite, nu sunt prezente și în ediția din 2002 și de mai târziu, astfel că sunt adăugate mai multe conferințe importante, mai mult sau mai puțin cunoscute, sau un număr de discursuri ce și-au găsit un loc în revista creată chiar de către Iorga, “Neamul românesc”.
Fiind intitulată “Sfaturi pe întuneric”, opera propune prezentarea unor idei ce au puterea unor sfaturi utile sau chiar povețe pentru ceea ce se întâmpla negativ în societatea românească din acea vreme, astfel că Iorga pune accent pe diferența foarte mică dintre pace și război, căci totul pe atunci, era foarte instabil, iar Iorga vine mai mult cu o transpunere sufletească a acestei diferențe, omul putând fi în acest fel adus ușor pe o linie de plutire sufltească.
Pe de altă parte, acesta vorbește în stilul lui echilibrat, când molcom, când avântat, despre drepturile și libertățile omului, despre datini și sărbători, cultură și religie, dar și despre literatura universală, Goethe, fiind figura marcantă schițată de Iorga.
Chiar dacă opera nu pare foarte ofertantă la prima vedere pentru publicul larg, ea poate fi asimilată ca și o bucată de istorie autentică pe care orice român autentic trebuie să o asimileze, iar sfaturile pe care Iorga le oferă românilor, au puterea de a rămâne pentru totdeauna în percepția noastră națională, ca discursuri care au dorit doar unitatea și pacea într-o lume gata să acapareze totul cu orice preț.