Nikos Kazantzakis s-a născut pe 18 februarie 1883, în orașul Heraklion. A părăsit Creta la o vârstă fragedă, pentru a urma Școala Franciscană a Sfintei Cruci din Naxos, în anul 1902 plecând să studieze dreptul la Universitatea din Atena, continuându-și, apoi, studiile la Paris, între anii 1907-1909.
Kazantzakis, mult mai mult filosof decât un scriitor, a fost profund influențat de către scrierile lui Nietzsche și a lui Bergson, dar și de filosofiile creștinismului, marxismului și budismului.
A devenit celebru, însă, în ultimii ani de viață, atunci când a început să scrie proză. În acea perioadă a publicat, printre altele, "Zorba Grecu" (1946) - Vios kai politeia tou Alexi Zorba, Ultima ispită a lui Hristos (1951) - O teleftaios peirasmos, "Libertate sau moarte. Capitanul Michales" (1953) - O Kapetan Mihalis, "Hristos răstignit a doua oară" (1955) - O Hristos ksanastavronetai : Christ is Recrucified, și autobiografia sa "Raportul către El Greco" (1961) - Anafora ston Greco.
În Muzeul de Istorie din Creta există o încăpere care îi este dedicată, acolo fiind expuse biroul său, biblioteca, dar și unele dintre lucrurile sale personale, precum și manuscrisele multor lucrări ale sale.
Cărțile bazate pe călătoriile sale extinse în Spania, Italia, Egipt, Sinai, Japonia-China, Rusia, Ierusalim și Cipru, au devenit adevărate capodopere ale literaturii grecești de călătorie.
La sfâșitul anului 1957, deși suferea de leucemie, a pornit într-o ultimă călătorie, spre China și Japonia. S-a îmbolnăvit în timpul zborului de întoarcere, fiind transferat la Freiburg, Germania, unde a și murit. Epitaful său spune că: "Nu sper nimic. Nu mă tem de nimic. Sunt liber".
Cartea "Jurnal de călătorie. Italia, Egipt, Sinai, Ierusalim, Cipru, Moreea" este un fel de călătorie inițiatică, în care se amestecă date istorice, reflecții despre istoria contemporană și lungi meditații filosofice.
Primul capitol al cărții începe cu călătoria pe care Kazantzakis a făcut-o în Italia, în octombrie 1926, cu ocazia marii aniversări de 700 de ani de la moartea Sfântului Francis din Assisi, continuând în următoarele capitole cu cele făcute în Egipt, Sinai, Ierusalim, Cipru și Moreea.
"Și într-o dimineață să te scoli și să spui: 'Cuvintele! Cuvintele! Altă mântuire nu există! Nu am în puterea mea decât 24 de soldăței de plumb, voi vesti mobilizarea, voi ridica oastea, voi învinge moartea!' Și mai știi bine că moartea nu este învinsă; dar valoarea omului nu este Victoria, ci lupta pentru Victorie."
În cartea "Jurnal de călătorie. Rusia", Kazantzakis a adunat tot ce a văzut, gândit și simțit în călătoriile sale în Rusia, făcute din 1925 până în 1930, când a mers de trei ori în Rusia Sovietică, stând acolo în total doi ani, umblând de la Minsk până la Vladivostok, și de la Murmansk până la Buhara și Ecimiadzin.
"Grămezi de cărți au fost scrise, imnuri și pamflete ne descriu 'Sfânta Rusie', când rai, când iad, cu toate cercurile dantești ale foamei, ticăloșiei și demenței."
Cartea "Jurnal de călătorie. Japonia, China" este o creație istorico-literară, care cuprinde impresii din prima călătorie a lui Kazantzakis în Japonia și China, avută în anul 1935, atunci când a mers în cele două tări singur, fără soția lui, Eleni, în calitate de ziarist al cotidianului Akropolis.
"Cănd închid ochii ca să văd, să ascult, să miros și să ating o țară pe care am cunoscut-o, simt cum trupul meu tresaltă și se bucură, de parcă s-ar apropia de mine o persoană dragă."
Cărțile din categoria jurnal de călătorie, scrise de Kazantzakis, se regăsesc pe rafturile anticariatului nostru în trei ediții, după cum urmează: Humanitas (2013), Humanitas (2015), Humanitas (2018).