Despre Noam Chomsky
Unul dintre cei mai influenti intelectuali contemporani, este recunoscut la nivel global pentru contributiile sale in lingvistica, filozofie, stiinte cognitive si activism politic. Este considerat parintele dlingvisticii moderne si un ganditor esential in domeniul studiilor cognitive, redefinind modul in care oamenii inteleg limbajul, mintea umana si politica. 222. S-a nascut la 7 decembrie 1928 (Philadelphia,SUA), sub numele complet Avram Noam Chomsky. o familie evreiasca rusa de clasa mijlocie.
Tatal sau, William Chomsky, era profesor de ebraica la Gratz College, iar mama sa, Elsie, era activa in miscarile radicale politice ale anilor 1930. Experientele din copilarie l-au sensibilizat fata de problemele sociale si politice, influentandu-i atat viziunea asupra lumii, cat si cariera ulterioara. Una dintre amintirile sale cele mai timpurii este legata de faptul ca a vazut cum ofiterii de securitate bateau femei greviste in fata unei fabrici textile, o imagine care i-a marcat intelegerea asupra nedreptatii sociale.
De la o varsta frageda, a fost expus la idei complexe si dezbateri intelectuale care i-au format viziunea critica asupra autoritatii. La doar 10 ani, a scris un articol despre ascensiunea fascismului in Europa dupa Razboiul Civil Spaniol, un text remarcabil pentru un copil de varsta lui, care a devenit ulterior baza unui eseu prezentat la Universitatea din New York. Chomsky si-a inceput educatia formala la Universitatea din Pennsylvania in 1945, la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Desi initial nu era impresionat de cursurile traditionale, intalnirea cu lingvistul Zellig S. Harris, un pionier al lingvisticii structurale, i-a schimbat perspectiva. Harris a fost mentorul care l-a introdus pe Chomsky in lingvistica, ajutandu-l sa dezvolte idei revolutionare despre natura limbajului. In 1951, Chomsky si-a finalizat teza de masterat intitulata The Morphophonemics of Modern Hebrew, care a reprezentat un prim pas important in cariera sa lingvistica.
In anii 1950, Chomsky a provocat o adevarata revolutie in lingvistica prin introducerea teoriei gramaticii generative, care afirma ca abilitatea de a invata limbajul este innascuta si specifica speciei umane. Spre deosebire de modelele comportamentale dominante la acea vreme, care sustineau ca limbajul este invatat prin imitatie si conditionare, Chomsky a argumentat ca limbajul este dobandit printr-o structura mentala preexistenta. Aceasta este cunoscuta sub denumirea de „gramatica universala”, un set de principii fundamentale care permite copiilor sa invete orice limba la care sunt expusi. Conceptul de „saracie a stimulului” a fost central in argumentatia sa: copiii dobandesc cunostinte lingvistice complexe mult prea rapid pentru a putea fi explicate doar prin expunerea la limbaj. Aceasta sugereaza ca structurile lingvistice esentiale trebuie sa fie deja prezente in mintea umana.
Aceasta abordare a fost ulterior dezvoltata in anii 1980 prin teoria principiilor si parametrilor (P&P). Conform acestei teorii, toate limbile impartasesc un set comun de principii universale, insa permit variatii prin intermediul parametrilor. Parametrii sunt ajustati in functie de limbajul la care copilul este expus, iar acest proces ajuta la formarea gramaticii limbii respective. Aceste ajustari rapide si eficiente permit copiilor sa invete cu usurinta regulile gramaticale ale limbii lor materne, oferind un cadru pentru diversitatea lingvistica observata in lume.
Chomsky a extins teoria si la fonologie, sustinand ca parametrii fonologici sunt setati devreme in dezvoltarea copilului. Aceasta explica de ce copiii pot invata cu usurinta sa pronunte sunetele limbii materne, dar adultii care incearca sa invete o limba straina rareori pot vorbi fara un accent perceptibil. Astfel, exista o limita de timp pentru setarea corecta a acestor parametri, care explica de ce tinerii care sunt expusi la mai multe limbi inainte de o anumita varsta nu intampina dificultati in a le vorbi fluent.
Teoria sa despre gramatica universala si conceptul de principii si parametri au transformat intelegerea noastra despre limbaj si minte, oferind noi perspective asupra modului in care oamenii percep si interactioneaza cu lumea din jurul lor. Noam Chomsky ramane o figura influenta, a carui munca a lasat o amprenta profunda in lingvistica, filozofie, stiinte cognitive si politica, contribuind la o intelegere mai ampla a naturii umane si a societatii.
In plus fata de contributiile sale lingvistice, Chomsky este si un critic politic vocal, cunoscut pentru pozitiile sale anti-imperialiste si impotriva politicilor externe ale Statelor Unite. In special, Chomsky a criticat structurile de putere si institutiile care, in opinia sa, servesc interesele elitelor economice si politice, in detrimentul maselor. Lucrarile sale in acest domeniu, cum ar fi Manufacturing Consent (scrisa impreuna cu Edward S. Herman), au influentat miscarile pentru drepturile omului si miscarile anti-razboi.
Lucrari: Syntactic Structures (1957); Current Issues in Linguistic Theory (1964); Aspects of the Theory of Syntax (1965); The Sound Pattern of English (1968, cu Morris Halle); Language and Mind (1972); Studies on Semantics in Generative Grammar (1972); Knowledge of Language (1986); American Power and the New Mandarins (1969); Peace in the Middle East? (1974); Manufacturing Consent (1988, cu Edward S. Herman); Profit over People (1998); Profit over People (1999, Rogue States (2000); Hegemony or Survival (2003); Failed States (2006); Gaza in Crisis (2010, cu Ilan Pappe); Hopes and Prospects (2010, Sperante si perspective); How the World Works (2011, Cum merge lumea?); On Western Terrorism: From Hiroshima to Drone Warfare (2013); Who Rules the World? (2016, Cine conduce lumea?); The Precipice. Neoliberalism, the pandemic and the urgent need for radical change (2021, cu C. J. Polychroniou); On Cuba: Reflections on 70 Years of Revolution and Struggle (2024, with Vijay Prashad).