Psihiatru, neurolog si psihoterapeut german de origine iraniana. EL este fondator si fost director al Academiei de Psihoterapie din Wiesbaden, precum si director al Academiei Internationale de Psihoterapie Pozitiva - fundatia Peseschkian. Din anul 1954 a trait in Wiesbaden (Germania), unde si-a infiintat propriul cabinet de psihiatrie. Eliberat de constrangerile externe, a putut sa lucreze cu pacientii in urmatorii treizeci de ani in propriul sau stil terapeutic si sa il dezvolte in continuare. Incepand din 1968, a discutat noile sale idei de psihoterapie cu colegii sai, medicul Dieter Schön si cu Hans Deidenbach (psiholog). Acest lucru a dus in cele din urma la dezvoltarea psihoterapiei pozitive.

In anii 1970 a inceput sa tina prelegeri si sa ofere cursuri de formare continua pentru medici, care au fost recunoscute ca formare continua psihoterapeutica de catre consiliul medical din Hesse. In acelasi timp, a aparut prima dintre publicatiile sale. Patru dintre cele cinci carti de baza ale Psihoterapiei Pozitive au fost publicate in aceasta perioada: Schatten auf der Sonnenuhr (1974), Positive Psychotherapy (1977 - Psihoterapie pozitiva. Teorie si practica), Opowiesci orientalne w psychoterapii pozytywnej. Kupiec i papuga (1979 - Povesti orientale ca instrumente de psihoterapie. Negustorul si papagalul) si Positive Familientherapie. Eine Behandlungsmethode der Zukunft (1980).

In urmatoarea decada, Peseschkian a inceput sa tina conferinte si seminarii in afara granitelor Germaniei, ceea ce l-a condus pe el si pe sotia sa, Manije, in peste 60 de tari de pe toate cele cinci continente. Au fost publicate mai multe carti, cum ar fi In Search of Meaning (1983). Ultima dintre lucrarile sale de baza¸ Psychosomatik und positive Psychotherapie (Psihosomatica si psihoterapie pozitiva), a fost publicata in anul 1991. Aceasta prezinta, printre altele, un model structurat, psihodinamic al bolii si un proces in cinci etape al tratamentului psihosomatic.

Psihoterapia pozitiva a starnit un mare interes in tarile Europei Centrale si de Est. Au fost infiintate peste 30 de centre, incepand cu primul in 1990 la Kazan, Rusia, si primele Asociatii Nationale pentru Psihoterapie Pozitiva in Ucraina, Bulgaria, Romania. In cadrul Asociatiei Europene pentru Psihoterapie (EAP) a inceput participarea activa prin care cursurile de formare in Psihoterapie Pozitiva Certificata au fost ulterior acreditate ca fiind calificate pentru Certificatul European pentru Psihoterapie.

Un prim “studiu de eficacitate a psihoterapiei pozitive" realizat in 1995-1997 a aratat o influenta terapeutica ridicata a metodei in diferite diagnostice. Pentru aceasta lucrare stiintifica, Nossrat Peseschkian a primit Premiul Richard Merten pentru evaluarea calitatii. Formarile in psihoterapia pozitiva au devenit mai sistematizate incepand cu 1992, au fost stabilite programe de formare de baza si avansata in Germania si in strainatate. Psihoterapia Pozitiva s-a mutat in domenii din afara medicinei, in primul rand in educatia scolara si universitara, in formarea manageriala si in coaching.

In 2005, Fundatia Peseschkian - Academia Internationala de Psihoterapie Pozitiva si Transculturala (IAPP) a fost infiintata de Nossrat Peseschkian si sotia sa, Manije. Aceasta promoveaza activitatile internationale si administreaza Arhivele Internationale de Psihoterapie Pozitiva. Fundatia sustine publicatii, proiecte nonprofit si stiintifice si detine dreptul asupra cartilor lui Nossrat Peseschkian. Primul curs universitar de masterat in psihoterapie pozitiva a fost finalizat in 2005 la Universitatea UTEPSA din Santa Cruz, Bolivia. Psihoterapia pozitiva este, de asemenea, inclusa in programele de studii pentru psihologie si psihoterapie in universitati din Bulgaria, Rusia si Turcia. In ianuarie 2006, Prof. Dr. Nossrat Peseschkian a primit Distinctia: Crucea de Merit pentru Serviciu, din partea presedintelui Germaniei.

Opera: Schatten auf der Sonnenuhr (1974); Opowiesci orientalne w psychoterapii pozytywnej. Kupiec i papuga (1979, Povesti orientale ca instrumente de psihoterapie. Negustorul si papagalul); In Search of Meaning (1983); Psychosomatik und positive Psychotherapie (1991, Psihosomatica si psihoterapie pozitiva); Psychoterapie v kazdodenním zivote (2000); Positive Familientherapie. Eine Behandlungsmethode der Zukunft (1980, Terapia pozitivă familială).