Octavian Paler - Caminante

Cine nu a auzit măcar o dată de Octavian Paler, acest geniu care s-a remarcat prin cultura sa stufoasă și cuvintele grele dar frumoase? Fiul lui Alexandru și al Anei, doi oameni simpli din comuna Lisa, s-a născut pe 2 iulie 1926. Copilăria sa a fost destul de tristă pentru că din cauza neajunsurilor nu a avut parte de ce și-ar fi dorit, însă casa sa era plină de dragoste și înțelegere. După ce termină școala primară în satul natal se va muta la Colegiul Spiru Haret din București însă în clasa a VII-a va fi exmatriculat. Se întoarce la liceul din Făgăraș unde se va remarca pentru aprofundarea filosofiei, latinei și limbii elene. În 1945 termină liceul, susține examenul de bacalaureat și se înscrie și urmează simultan Facultatea de Litere, cea de Filozofie și cea de Drept din București. La nici un an după terminarea facultății, va fi redactor de programe culturale la Radiodifuziunea Română, o perioadă memorabilă pentru el ”m-am așezat la masă și am comandat un prânz din care n-a lipsit nimic pentru a mă simți un burghez respectabil. (…) În clipa în care am coborât din taxi, toate gâștele și rațele de pe strada Tufelor au intrat în panică, iar vecinii au ieșit pe la porți.”

Din 1958 începe să scrie versuri în revista Luceafărul iar abia la 12 ani distanță publică primul volum de poezii ”Umbra cuvintelor”. În același an devine redactor-șef al cotidianului „România Liberă” iar de abia din 1975 începe să scrie la mașina de scris care îi plăcea pentru ”țăcănitul” ce îl inspira. Datorită viziunilor sale futuriste  și a criticilor la adresa Partidului Comunist  și a lui Nicolae Ceaușescu, în 1983 Paler este pensionat medical și rămâne la domiciliu forțat fiindu-i interzice multe din activitățile culturale preferate. Așa va rămâne mulți ani pentru că Securitatea îi propune slujbe ce nu puteau fi acceptate, cum ar fi director la teatru, meserie ce a fost refuzată pentru că Paler nu simțea că are pregătirea necesară.

Printre cele mai cunoscute opere ale autorului se numără: ”Aventuri solitare”, ”Autoportret într-o oglindă spartă”,”Rugați-vă să nu vă crească aripi” și ”Un muzeu în labirint. Istorie subiectiva a autoportretului” însă toate scrierile sale te vor purta pe culmi pe care nu ai mai fost vreodată.

Romanul ”Caminante” a fost publicat în 1980 la editura Eminescu. Printre edițiile pe care le puteți găsi pe site-ul nostru, se numără: editura Albatros, publicată în 2003 și editura Polirom, ediție publicată în 2010.

De această dată autorul ne descrie un Mexic așa cum nu mulți ajungă să îl cunoască. El a avut dorința de a învăța această lume încă de la origini, de pe vremea zeilor și a legendelor, și ne-a pus în față un jurnal cu detalii debordante despre această civilizație aparte. Încă de la începuturile cărții, Paler ne spune că avem de a face cu un jurnal și contrajurnal. Jurnal pentru că descrie Cortez, Ciudad de Mexico, Montezuma, azteci si mayași, piramide si despre viață in general și contrajurnal pentru că după fiecare eseu scris, își expune părerea de non-călător.