Trăgându-se dintr-o familie nobiliară poloneză, Olga Greceanu, născută Skrszewski, a fost scriitoare şi pictoriţă, figură socială şi culturală de seamă în vremea Regatului Român. Tatăl său era contele polonez Henric de Skrszewski, iar mama sa - Ana, fiică de boieri. S-a născut la Mănăstirea Nămăieşti din Argeş pe 4 august 1890, în timp ce părinţii ei erau în vacanţă. La 12 ani se îmbolnăveşte grav, Şcoala primară și liceul le face la Bucureşti, după care studiază chimie şi arte frumoase în Belgia, la Liege, din 1911 până în 1914, când se declanşează Primul Război Mondial. Ajunsă în România, se căsătoreşte în acelaşi an cu Nicolae Greceanu, colegul său de studii. Creează, împreuna cu Cecilia Cuţescu-Storck o asociaţie a femeilor pictoriţe şi sculptoriţe din România şi organizează prima expoziţie a acestora la Ateneul Român în 1915, apoi o alta la Iaşi. În 1919 are o expoziţie personală la Ateneu. După acest eveniment, până în 1922, se reîntoarce în Belgia pentru a-şi termina studiile începute, continuând cu specializarea în tehnica fresco la Academia Baudoin din Paris şi în Italia. Are expoziţii personale la Paris şi New York. Priceperea şi dedicarea o împing la a călători foarte mult, a se perfecţiona continuu şi a cunoaşte şi alte artiste de acelaşi nivel din multe alte ţări. Olga Greceanu a organizat, împreună cu fiica hatmanului Arbore, Nina, expoziţia de la New York, dându-i-se ocazia să devină apropiată de soţia preşedintelui Franklin Roosevelt.

Pictează cele două săli ale Palatului Sfântului Sinod, sala de şedinţe a Primăriei Sectorului 1 (denumit atunci sectorul de Verde), sala Muzeului Palatului Regal, la Institutul de Arhitectură, Salonul gării Mogoşoaia, exteriorul Institutului de Istorie Nicolae Iorga. După al Doilea Război Mondial pictează biserici şi face mozaic, cum sunt cele din pridvorul Mănăstirii Antim. De acest lăcaş o leagă un alt lucru foarte important: Olga Greceanu a fost singura femeie acceptată în grupul Rugul Aprins. De asemenea, a fost singura femeie care a primit permisiunea de a ţine predici în biserici.

Sutele de manuscrise ale sale, foarte preţioase, au fost confiscate şi în mare parte distruse de comunişti, care au marginalizat-o şi multe din lucrările ei artistice au fost distruse sau acoperite, iar averea confiscată. Olga Greceanu carti. Printre lucrările scrise care au rămas în urma ei se numără: Bucureşti şi împrejurimile, Compoziţia murală: legea şi tehnica ei, Cula din Măldăreşti, Specificul naţional în pictură, Monahi zugravi, monahi de subţire, Femei pictore necunoscute, Pe urmele pașilor Tăi, Iisuse, Meditaţii la Evanghelii sau Dicţionar Biblic Ortodox în opt volume, apărut sub titlul Mărturie în cuvânt şi chip şi conţinând şi sute de desene ale artistei.

A murit pictând Schitul Darvari din Bucureşti, pe 16 noiembrie 1978. Este înmormântată la cimitirul Bellu.