Oliver Sacks - Revenirea la viata

Omul care își confundă soția cu o pălărie, Ochiul minții sau Fluviul conștiinței sunt doar trei dintre cărțile cu care Oliver Sacks a reușit să dea lovitura în întreaga lume. Profesia sa este de neurolog, deci avem atâtea informații de acumulat din scrierile sale. A obținut masterul la Oxford, apoi doctoratul la Universitatea din California iar de-a lungul timpului a cercetat sindromul Tourette, autismul sau boala Parkinson. Chiar daca succesul său era unul la cote maxime, pe plan personal nu a fost chiar așa. S-a confruntat cu depresia sau abuzul de substanțe și toate acestea le-a scris în ultima sa carte ce a avut rol de biografie. Întotdeauna a explorat creierul uman, chiar dacă pare doar un roman, trebuie să știți că totul a fost calculat, analizat și chiar experimentat pe propria piele așa că încercați măcar una dintre cărțile sale pentru a observa potențialul înalt pe care îl conferă.

Cartea "Revenirea la viață" a fost publicată pentru prima dată la editura Duckworth& Co în anul 1973. În limba română apare la editura Humanitas în 2012 și 2022. Transpunerile în lumea cinematografică au fost numeroase, prima fiind la un an după apariția cărții în regia lui Duncan Dallas. În 1990 apare și filmul ce i-au adus un Oscar lui Robert de Niro, apoi în 2010 și 2022 adaptările de operă produse de Tobias Picker.

Malcolm Sayer este un doctor dedicat de la spitalul din Bronx ce a lucrat mulți ani cu pacienții epidemiei de encefalită letargică. Fiind mii de oameni a decis să facă și câteva experimente și a observat anumiți stimuli ce doar la ei aveau un efect neașteptat. Prinderea mingiilor sau atingerile umane le ofereau o anumită pozitivitate în propria lume însă singurul ce nu s-a lăsat afectat a fost Leonard Lowe ce putea comunica doar printr-o placă Ouija. Sayer participă la o conferință despre noul medicament L-DOPA ce era destinat pacienților cu Parkinson dar descoperă că substanțele erau potrivite și pentru pacienții săi. Primul pacient pe care îl testează este chiar Leonard și se dovedește că îl vindecă în totalitate. Doctorul decide să ceară finanțare pentru a putea folosi medicamentul pe toată lumea dar la un moment dat Leonard începe să dezvolte ticuri faciale greu de controlat. Paula, un alt pacient, devine centrul atenției pentru Leonard dar din punct de vedere sentimental, chiar dacă existau anumite restricții în acest sens. Desi tot personalul era încântat de L-DOPA, se dovedește că efectele erau temporare și efectele adverse erau și mai grave, spasme, ticuri și uneori paralizie. Leonard îi cere doctorului să îl filmeze pentru că dacă va muri, vrea totuși să lase în urmă material de cercetare . Ia un ultim prânz cu femeia de care este îndrăgostit iar după toate greutățile sale dispar. Mare bucurie era însă la scurt timp starea catatonică revine. Sayer își dă seama că nimeni nu va putea fi salvat de encefalită așa că folosește medicamentul în doze maxime pentru a-i trezi pe toți și a se bucura de viață cât se mai poate.