Olivia Manning - Trilogia Balcanica

Olivia Mary Manning s-a născut la 2 martie 1908, la Portsmouth, Hampshire, Anglia și a decedat la 23 iulie 1980, la Ryde, Isleof Wight, Anglia. Olivia a fost o scriitoare britanică. Ficțiunea și non-ficțiunea ei, care detaliau frecvent călătoriile și odiseele personale, au fost pregătite și lucrate în principal în Regatul Unit, Europa și Orientul Mijlociu. Ea a scris adesea din experiența ei personală, deși cărțile ei demonstrează, de asemenea, puncte forte în scrierea imaginativăși creativă. Cărțile ei sunt admirate pentru ochiul ei artistic și descrierile vii ale locului. Tinerețea lui Manning a fost împărțită între Portsmouth și Irlanda, oferindu-i ceea ce ea a descris ca fiind "simțul obișnuit anglo-irlandez al apartenenței nicăieri". A urmat școala de artă și s-a mutat la Londra, unde a publicat primul său roman, ”The Wind Changes”, în 1937. În august 1939 s-a căsătorit cu R. D. Smith (Reggie), un lector al Consiliului Britanic publicat în București, România, și a trăit în Grecia, Egipt și Palestina Mandativă Britanică, naziștii depășind Europa de Est. Experiențele ei au stat la baza celei mai cunoscute opere a ei, cele șase romane care alcătuiesc ”Trilogia Balcanică” și ”Trilogia Levantă”, cunoscute colectiv ca ”Fortunes of War”. Criticii au considerat că rezultatele sale generale sunt de calitate neuniformă, dar această serie, publicată între 1960 și 1980, a fost descrisă de Anthony Burgess ca fiind "cea mai bună înregistrare ficțională a războiului produs de un scriitor britanic". Manning s-a întors la Londra după război și a trăit acolo până la moartea ei în 1980; a scris poezie, povestiri, romane, recenzii și dramă pentru „British Broadcasting Corporation”. Atât Manning cât și soțul ei au avut aventuri, dar nu s-au gândit niciodată să divorțeze. Relațiile ei cu scriitori precum Stevie Smith și Iris Murdoch au fost dificile, deoarece o Manning nesigură pe ea o făcea să fie invidioasă pentru succesul lor. Zvonurile ei constante despre tot felul de subiecte sunt reflectate în porecla ei, "Olivia Moaning", dar Smith nu a cedat în rolul de susținător principal și încurajator al soției sale, încrezător că talentul ei va fi recunoscut în cele din urmă. După cum se temea, adevărata faimă a venit după moartea ei în 1980, când o adaptare a ”Fortunes of War” a fost televizată în 1987. Cărțile lui Manning au primit o atenție critică limitată; ca și în timpul vieții ei, opiniile sunt împărțite, în special cu privire la caracterizarea ei și la reprezentarea altor culturi. Lucrările sale tind să minimizeze problemele de gen și nu sunt ușor de clasificat ca literatură feministă. Cu toate acestea, recentele burse au evidențiat importanța lui Manning ca o scriitoare de ficțiune de război și a Imperiului Britanic în declin. Lucrările ei critică războiul și rasismul, colonialismul și imperialismul; ele examinează temele strămutării și alienării fizice și emoționale.

Operele din ”Trilogia Balcanica” se regăsesc la editura ”Univers” (1996). Conține trei volume: „Marea șansă”, ”Orașul decăzut” și ”Prieteni și eroi”. Acțiunea și tema centrală din primele două volume sunt concentrate pe cele treisprezece luni petrecute de autoare la București. În mijlocul Războiului distingem un tablou balcanic și tensionat al capitalei. Dacă Bucureștiul este văzut de ceilalți vizitatori drept ”Parisul balcanic”, pentru autoare nu este altceva decât un oraș în declin, o lume în descompunere. Primele două volume reflectă o serie de trăiri intense ale personajului Harriet Pringle. Capitolele sunt denumite sugestiv ca să accentueze stările prin care personajul trece în paralel cu evenimentele dramatice care rulează pe fundal. Dacă în primele două romane autorea descrie seria de evenimente și trăiri cuprinse în România și București, în cel de-al treilea volum schimbă aerul orașului și surprinde momentul sosirii Herrietei la Atena, rezultând o aparentă scăpare din angoasa Bucureștiului și anxietatea apăsătoare a aștepării viitorului mariaj. Chiar dacă la început se regăsește o notă caldă și optimistă, pe parcurs se insereză nesiguranța și frica războiului, ajungând în final ca evenimentele fizice să se suprapună cu tulbutările psihice ale personajului și autoarei.