Orhan Pamuk - Zapada

Considerat a fi unul din cei mai proeminenți scriitori turci, Ferit Orhan Pamuk s-a născut în Turcia, la data de 7 iunie 1952. De la începutul carierei, operele sale s-au vândut în peste 13 milioane de volume și au fost traduse în 63 de limbi internaționale. Toate acestea l-au impus drept cel mai bine vândut autor al Turciei.

Pamuk este autorul unor celebre romane precum Silent House, The White Castle, The New Life și multe altele. Succesul autorului s-a lăsat destul de mult timp așteptat, însă în anul 1990 publică opera “Cartea neagră“, care se bucură numaidecât de aprecierea publicului. Pe lângă activitatea de scriitor, activează și ca profesor de științe umane la Universitatea Columbia. De asemenea, în anul 2018 a fost ales membru în Societatea Filozofică Americană. Aprecierile pentru operele sale au fost atât de mari, încât în 2006 a obținut Premiul Nobel pentru Literatură. De asemenea, celebrul său roman “Numele meu este roșu“ a devenit atât de apreciat de critică încât a obținut mai multe premii internaționale.

Orhan Pamuk este unul din fondatorii Parlamentului scriitorilor europeni, alături de Jose Saramango.

Romanul “Zăpada“ a fost inițial publicat în 2002 în Turcia, la editura Iletișim. Romanul postmodern cuprinde multe dintre tensiunile politice și culturale ale Turciei moderne. Pamuk a reușit să combine cu succes umorul, comentariile sociale, misticismul și o profundă simpatie cu personajele sale.

Aflați întâmplător într-o cafenea, Ka și Ipek sunt martori la uciderea directorului institutului de educație. Deși suferă un blocaj, Ka decide să înceapă iarăși să scrie și se întâlnește cu însuși șeicul Saadettin. Tensiunile crescânde dintre seculariști și islamiști explodează în timpul unui eveniment televizat la Teatrul Național. Lucrurile iau o întorsătură neobișnuită în timpul unei furtuni de zăpadă, când lovitura de stat nu mai poate fi oprită. Orașul devine terifiat de numeroasele sinucideri ale tinerelor cărora le este interzis să poate voal în școli.

După o scenă în care Ka este văzut confuz și chinuit de sentimente de durere și gelozie, narațiunea care descrie evenimentele din punctul său de vedere se întrerupe brusc. Naratorul explică faptul că Ka a lăsat în urmă o relatare detaliată a faptelor și sentimentelor sale în timp ce se afla în Kars. Acțiunile lui Ka imediat după părăsirea teatrului rămân un mister care nu este niciodată deslușit. Orhan este totuși capabil să stabilească faptul că personajul a fost mai târziu dus de militari la gară, unde a fost pus pe primul tren programat să plece odată cu redeschiderea căii ferate.

În timp ce Ipek își ia rămas bun de la tatăl său, vestea că Blue și Hande au fost împușcați zdruncină întreaga acțiune. În cele din urmă, este dezvăluit că un nou grup de militanți islamici a fost format din adepți mai tineri ai lui Blue, care au fost forțați să se exileze în Germania și să se stabilească la Berlin, jurând să se răzbune pentru moartea admirabilului lor lider.

Romanul a avut parte doar de aprecieri, câștigând trei premii importante, în 2005 și 2006.

Pe rafturile anticariatului nostru, opera poate fi regăsită în următoarele ediții: Curtea Veche (2008), Polirom (2012).