Despre Orhan Pamuk
Scriitorul de origine turca a fost acuzat de insulta la adresa natiunii turce, conform articolului 301 din codul penal al Turciei. El admisese ca a existat un genocid impotriva armenilor in perioada Imperiului Otoman, in care au fost ucisi, in 1915, un milion de armeni, iar, mai recent, 30.000 de kurzi. Dupa 18 luni de la acest eveniment, in 2006, i s-a acordat Premiul Nobel pentru literatura. Cartile lui Orhan Pamuk fac referire la identitatea si istoria Turciei, personajele pe care le imagineaza autorul tesandu-si vietile in jurul unor intrebari care se pun si civilizatiei de azi, intersectarii dintre valori, traditii si directii istorice si recente.
Crescut intr-o familie din Istanbul, instarita si orientata spre stilul de viata occidental, Orhan Pamuk a urmat cursurile unei scoli americane din oras, Robert College, apoi a studiat arhitectura la Universitatea Tehnica din Istanbul. Dupa trei ani a abandonat cursurile pentru a se dedica complet scrisului. In 1977 a absolvit Universitatea din Istanbul cu o diploma in jurnalism. Din 1985 pana in 1988 a locuit in Statele Unite, fiind si profesor la Universitatea Columbia din New York si la Universitatea din Iowa. Perioada in care a trait in SUA este singura in care a locuit in afara Istanbulului.
Primul sau roman a fost Cevdet Bey si fii sai, pe care l-a inceput in 1974 si l-a terminat opt ani mai tarziu, o carte despre viata unei familii din Istanbul pe parcursul si dupa instituirea Republicii. Recunoasterea internationala a venit odata cu Fortareata alba, in 1985, al treilea roman al sau, care cerceteaza sensul identitatii in povestea unui tanar invatat italian ce devine prizonierul unui carturar turc din Istanbul in secolul al 17-lea. Incepand cu urmatoarele sale romane, a fost tradus in peste 30 de limbi de circulatie internationala. Cartea neagra a aparut in 1990 si este o descriere detaliata si profunda a capitalei turce, au urmat Viata cea noua in 1996 si Ma numesc Rosu in 1998. In Zapada, publicat in 2002, un poet turc ce traieste in exil in Germania se confrunta cu tensiunile dintre Vest si Est atunci cand calatoreste intr-un orasel sarac dintr-o zona indepartata a Turciei. Muzeul inocentei analizeaza relatia dintre un barbat mai in varsta si verisoara a sa de gradul al doilea. Fiindu-i zadarnicite planurile de a se casatori cu ea, barbatul incepe sa colectioneze obiectele pe care ea le atinsese. Pamuk chiar a creat un muzeu care sa reflecte povestea cartii, folosind o casa din Istanbul pe care a umplut-o cu lucruri pe care le-a adunat in timp ce scria romanul. Muzeul a fost deschis publicului in 2012. O ciudatenie a mintii mele este o poveste de dragoste ce se petrece in Istanbul, dar un roman ce cuprinde un numar impresionant de planuri si perspective ce se intretaie si ofera o viziune ampla asupra societatii capitalei turce.
Multe dintre cartile lui Orhan Pamuk sunt autobiografice in esenta. Intriga este bine tesuta si scriitorul arata o intelegere a culturii islamice turcesti, secondata de opinia conform careia viitorul acestei tari sta in orientarea spre Occident. Pamuk a sustinut fervent intrarea Turciei in UE si deschiderea mai mare a statului spre Europa.