Despre Oscar Walter Cisek
Diplomat, critic de arta si scriitor roman de origine germana. S-a nascut la 6 decembrie 1897 si a decedat la 30 mai 1966. Provenea dintr-o familie ceho-austriaca stabilita la Bucuresti. Tatal sau era un comerciant originar din Boemia, iar mama sa dintr-un mic orasel german, Crossen an der Oder. A urmat Scoala Evanghelica din Bucuresti, iar apoi a absolvit studiile in germanistica si istoria artei la Universitatea din Munchen.
A fost un critic de arta in perioada interbelica; s-a consacrat cu o serie de articole si eseuri publicate in revista literara Gandirea. A contribuit la popularizarea curentelor modernist si avangardist din Romania anilor 1920. Dupa anul 1930 a intrat in corpul diplomatic al Regatului Romaniei, fiind numit atasat cultural si de presa in Austria, Cehoslovacia si Germania, apoi consilier de presa clasa a doua la Ministerul Propagandei.
In perioada 1946-1947 a fost in functia de consul general al Romaniei la Berna, in Elvetia. A colaborat si la publicatiile brasovene de limba germana Kronstader Zeitung si Klingsor, dar si la Ideea europeana, Contimporanul, Prager Presse, Adeverul, Revista Fundatiilor Regale, Bukarester Lloyd, Cugetul Romanesc. A tradus din si in limba romana creatii literare.
In anul 1920 a editat publicatia expresionist-pacifista impreuna cu Norbert von Hannenheim, din care au aparut doar patru numere, Fruhling. Blätter für Menschlichkeit, dar a inceput sa colaboreze si la publicatiile elitelor sasesti, printre acestea numarandu-se si Kronstadter Zeitung, Ostland a lui Richard Csaki si Klingsor; Intre 1925 si 1928 a initiat, la Bucuresti, o revista lunara destinata publicului german, Kulturnachrichten aus Rumanien, care, dupa cum anunta si titlul ei, isi propunea sa recomande carti, personalitati si evenimente culturale din Romania.
De asemenea, a colaborat la publicatia Cugetul romanesc, condusa de Arghezi si Ion Pillat, si a facut parte din primul cerc de colaboratori ai Gandirii, publicand in paralel si in Adevarul literar si artistic, in Contimporanul lui Ion Vinea sau in gazete de limba germana socotite „cosmopolite“, precum Neue Zeitung, din Timisoara, sau Czernowitzer Allgemeine Zeitung; a cultivat amicitia unor Lucian Blaga si Emanoil Bucuta, dar a intretinut relatii apropiate si cu poetul germanofon cernautean Moses Rosenkranz.
In anul 1924 era deja angajat in corpul diplomatic al Romaniei, servind atat in tara, cat si strainatate (inclusiv ca atasat de presa la Berlin, intre 1939-1940). Cisek n-a ezitat sa intervina in timpul razboiului in favoarea lui Alfred Margul-Sperber, in primejdie de a fi deportat in Transnistria; rechemat in 1947 din postul de consul general la Berna, s-a intors la Bucuresti pentru a fi concediat, iar in 1952, arestat si detinut fara proces timp de doi ani pe motiv ca ca ar fi fost agent al Gestapo-ului. Pe langa aceasta acuzatie, Securitatea a retinut si incriminarea lansata de scriitorul stalinist Ewald Ruprecht Korn, care a sustinut ca Cisek ar fi agent american.
Dupa eliberare s-a stabilit la Bucuresti si a reluat activitatea literara. Mai tarziu a fost reabilitat si i-a fost recunoscuta activitatea de scriitor. A devenit membru corespondent al Academiei de Arte din Republica Democrata Germana si a fost distins cu numeroase premii si decoratii atat inainte, cat si dupa 23 august 1944. Din 1955 pana la moarte a publicat numeroase scrieri literare in Romania si in Germania Rasariteana.
Dupa cum reiese din diferite dosare de urmarire, Cisek, ca si Sperber si altii din „anturajul“ sau (Vasile Voiculescu, Tudor Vianu, Ion Marin Sadoveanu, Alfred Kittner) erau sub permanenta observatie. Dupa toate investigatiile facute de Corpul detectivilor (1946) si apoi de Securitatea comunista, nu au fost gasite dovezi impotriva sa.
Opera: Die Tatarin (povestiri, 1929); Entmenschlichung (proza, 1931); Unbequeme Liebe (roman, 1932); Die andere Stimme (versuri, 1934); Der Strom ohne Ende (roman, 1937); Vor den Toren (roman, 1950); Am neuen Ufer (povestiri, 1956); Das Reisigfeuer, ciclu romanesc (vol. I – Crisan, 1960, Premiul Academiei, vol. II – Horia, 1962, Premiul de Stat) - lucrari in limba germana. Aman, Edition Ramuri, Craiova, 1931 Eseuri si cronici plastice; Pirjolul (in doua parti, partea I - Crisan, partea a doua - Horia, traducerea volumului din 1960, respectiv 1962); In fata portii (traducerea volumului din 1950) - lucrari in limba romana.