Romanul “Noua dezordine amoroasă”, “Le Nouveau Désordre amoureux”, în limba franceză, de Pascal Bruckner și Alain Finkielkraut, a apărut în anul 1977, la editura Éditions du Seuil, din Paris, Franța, fiind un roman modern și deschis, realizat pentru a implementa o diferență de gândire în societate vizavi de sexologie și impactul pe care aceasta o are asupra societății, făcând o trecere în revistă a diferențelor dintre corp ca întreg într-o relație aoroasă sau o parte a corpului, aici fiind analizate părțile genitale care intervin într-un act sexual.
În România romanul apare în anul 1995, la editura Nemira, din colecția Totem, în format broșat, iar printre alte edituri care au publicat romanul, putem aminti de editura Trei, din colecția Eroscop, 2005, în format broșat sau editura Trei, 2015, în format broșat.
Pascal Bruckner s-a născut la data de 15 decembrie 1948, la Paris, Franța, fiind un scriitor și filosof francez contemporan, cel care a schimbat concepția filosofică în Franța, vorbind despre noile direcții sociale, politice sau psihologice.
Crește, mânat de un spirit religios, asta datorită faptului că urmează cursurile unor școli iezuite din Paris, pentru ca mai târziu, să urmeze cursurile universitare la “Paris I”, sau “Universitatea din Sorbona.
Studiile aprofundate despre filosofie, societate și politică, îl plasează în prim planul filosofic național, înființând un nou curent în filosofia franceză, tratând cu precăderea tema politică sau tema socială.
Publică cu precădere eseuri pe teme filosofice, dar și romane mai ample, unul dintre primele romane publicate în anul 1983, este “Le Sanglot de l'homme blanc”, “Lacrimile bărbatului alb.
Printre cele mai importante opere semnate de autor, putem aminti de “Lunes de fiel”, “Îngerii răi”, 1981, “Le Divin enfant”, “Copilul divin”, 1992 sau “La tentation de l'innocence”, “Tentația inocenței”, 1995.
Romanul “Noua dezordine amoroasă” de Pascal Bruckner și Alain Finkielkraut reprezintă, mai mult decât un roman, un studiu aprofundat asupra sexualității, astfel că cei doi autori încearcă să acapareze cât mai multe teme înțelese greșit de către oameni sau în sens mai profund de către parteneri.
Sexualitatea în această epocă modernă reprezintă un teritoriu puțin surpat în concepția multora, căci acesta s-a distanțat de adevărata lui menire, aceea de a educa și a aduce un alt grad de înțelegere, opera fiind o analiză psihologică și psihanalitică în ceea ce privește prejudecățile din cuplu și cum cei implicați pot trece mai ușor peste stereotipurile împământenite atât în societate cât și în mediul virtual.
Opera de față își propune să realizeze o adevărată “revoluție sexuală”, așa cum chiar autorii susțin la un moment dat în operă, aceștia reușind să creioneze sexualitatea în contextul actual modern al secolului al XX-lea, trecând și prin vechile descrieri desprinse din antichitate.
Trecerea treptată spre societatea modernă este realizată prin discrepanța dintre corp ca element întreg și o parte a corpului, în trecut, sexualitatea având o altă valență, vorbind despre încleștarea dintre două corpuri absorbite de porniri amoroase, astăzi acest lucru fiind redus doar la o experiență zonală.
Odată cu apariția acestei delimitări zonale, societatea și mediul online au adus în prim plan alte valențe ce trec de sexualitate, ducând totul în latura pornografică, sexualitatea suferind în tot acest tablou deșanțat care oferă doar impact vizual și nu educație sau înțelegere din perspectiva celuilalt.
Autorii oferă, pe de altă parte, mai multe modele în ceea ce privește înțelegerea sexualității la ambii parteneri și cum ei se identifică în acest “război senzual”, bărbatul fiind cel care se “eliberează” de societate, aceștia afirmând că : “Anatomia este destinul” cel care se transform în “anatomia bărbatului este destinul sexual al femeii”.
Se fac trimiteri în decursul operei la alți psihologi care au tratat tema sexualității, vorbindu-se despre Wilhelm Reich, care trasează un drum amplu în ceea ce privește regăsirea adevăratelor valențe ale orgasmului, acesta fiind în concepția lui Reich, “însăși formula viului”, iar cei care nu reușesc să ajungă la acest climax sunt acaparați de o “ciumă emoțională”.
Lucrarea “Noua dezordine amoroasă” reprezintă o amplă analiză a diferențelor de viziune asupra sexualității, astăzi conceptul fiind văzut doar ca o formă de contact și nu ca o formă de apropiere mistică, așa cum este ea văzută în sens profund.