Pascal Bruckner - Palatul chelfanelii
Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!
Alte titluri publicate de același autor:
Romanul “Palatul chelfănelii”, “Le palais des claques”, în limba franceză, de Pascal Bruckner, a apărut în anul 1986, la editura Éditions du Seuil din Paris, Franța, fiind un roman care tratează într-un mod utopic o realitate cu care societatea modernă se confruntă și despre care nu se vorbește și pe de altă parte, nu se găsește un leac, aceasta fiind bătaia administrată copiilor.
Romanul este creat pentru a scoate în evidență obiceiurile proaste pe care oamenii le au, având o construcție amuzantă și de neînțeles, totul fiind creat ca o satiră plină de săgeți otrăvitoare îndreptate spre autorități și spre dictatura politică.
În România, romanul apare în anul 1991, la editura Babel, din București, în format broșat, având o traducere realizată de Sanda Reinheimer, iar printre alte edituri care au publicat romanul, putem aminti de editura Trei, din colecția Romane Psy, 2005, în format broșat sau editura Trei, din colecția Fiction Connection, 2013, în format broșat.
Pascal Bruckner s-a născut la data de 15 decembrie 1948, la Paris, Franța, fiind un scriitor și filosof francez contemporan, cel care a schimbat concepția filosofică în Franța, realizând o critică aspră asupra societății, culturii și politicului.
Crește, mânat de un spirit religios, asta datorită faptului că urmează cursurile unor școli iezuite din Paris, pentru ca mai târziu, să urmeze cursurile universitare la “Paris I”, sau “Universitatea din Sorbona”, și mai târziu la “Paris VII Diderot” și “École Pratique des Hautes Études”.
Studiile aprofundate despre filosofie, societate și politică, îl plasează în prim planul filosofic național, înființând un nou curent în filosofia franceză, tratând cu precăderea tema politică sau tema socială, aspecte care încă suferă într-o lume acaparată de interese meschine.
Publică cu precădere eseuri pe teme filosofice, dar și romane mai ample, unul dintre primele romane publicate în anul 1983, este “Le Sanglot de l'homme blanc”, “Lacrimile bărbatului alb”, o critică amplă îndreptată spre politic și spre viziunile acestuia asupra lumii a treia.
Printre cele mai importante opere semnate de autor, putem aminti de “Lunes de fiel”, “Îngerii răi”, 1981, “Le Divin enfant”, “Copilul divin”, 1992, “La tentation de l'innocence”, “Tentația inocenței”, 1995 sau “La tyrannie de la pénitence”, “Tirania vinovăției”, 2006.
Romanul “Palatul chelfănelii” de Pascal Bruckner reprezintă un roman atipic, creat pentru a schimba concepții din societate, fiind o ficțiune utopică și satirică, accentuată în valențe amuzante, totul pentru a scoate în relief aspecte ale moralității sau aspecte, care cultivate diferit, duc la ură și la dispreț.
Termenul de “chelfăneală”, prezent chiar în titlul operei oferă, la prima vedere, o perspectivă asupra ideilor de bază care se desprind, accentul fiind pus pe bătaie, ca element de îndreptare a unor greșeli.
Într-un stat imaginar plasat undeva între Franța, Elveția, Asia sau Africa, un președinte care conduce un stat în stil dictatorial, propune poporului printr-un discurs foarte lung, realizarea unui obicei venit pentru a eradica bătaia asupra copiilor.
Astfel că, președintele, care suferea de megalomanie, le prezintă oamenilor un plan, în stilul caracteristic, acesta folosind de fiecare dată în timpul discursului un amalgam de sinonime, în urma căruia liderul totalitar își primește porecla de “înmulțit cu doi”.
Planul era ca toți copiii cu vârste cuprinse între cinci și cincisprezece ani, să fie aduși în “Palatul chelfănelii” pentru a primi o bătaie, exceptați fiind doar cei bolnavi sau cu handicap.
Prin acest lucru, președintele dorea să eradicheze acest obicei din societate, însă planul acestuia nu se concretizează, deoarece copiii încep să dezvolte accese de ură, furie și dispreț, care duc la o răzvrătire masivă în societate, palatul fiind dărâmat, iar ilustrul președinte îndepărtat.
În final totul se transformă într-o fericire binemeritată, răsărită din chelfăneala pe care președintele a încercat să o pună în practică, ultimul capitol “prin chelfăneală spre fericire” susținând acest lucru.
Aspectele care țin de moralitate și de barbarism în anturajul uman, sunt încă asimilate diferit în societate, astfel că autorul oferă o viziune abstractă, îndreptată asupra unor obiceiuri rele din societate, venite pentru a îndrepta, însă toată această constrângere face ca totul să iasă de pe făgașul normal și să se transforme în anarhie.
sus
- Poţi plăti online prin intermediul procesatorului Netopia Payments
- Urmăreşte-ne pe facebook pentru a fi la curent cu promoţiile PrintreCarti.ro
Copyright © 2014-2024 PrintreCarti.ro